7 din 10 europeni vor ca UE să aibă propria armată. Românii, cei mai încântaţi de idee, arată un sondaj

Aproximativ 71% dintre europeni doresc ca Uniunea Europeană să aibă propria armată, arată un nou sondaj consultat de POLITICO, care evidențiază îngrijorările tot mai mari privind fiabilitatea sprijinului Statelor Unite și diviziunile profunde legate de războiul Rusiei în Ucraina.

Raportul Trends 2026, realizat de institutul de cercetare în domeniul securității GLOBSEC, arată că sprijinul pentru înființarea unei armate proprii a Uniunii Europene este ridicat în toate statele membre incluse în sondaj. Procentul ajunge la 82% în România, urmată de Lituania, cu 78%, și Franța, cu 75%.

Chiar și în țările care au manifestat în mod tradițional rezerve față de integrarea apărării europene, majoritatea respondenților susțin ideea unei armate a UE. Aproximativ 70% dintre participanții la sondaj din Polonia și Bulgaria sunt în favoarea acestei propuneri, la fel ca 69% dintre cei din Germania.

Rezultatele apar într-un moment în care guvernele europene dezbat modalitățile de consolidare a capacităților militare, pe fondul agresiunii continue a Rusiei și al incertitudinilor tot mai mari privind angajamentul Statelor Unite față de securitatea Europei.

GLOBSEC a realizat sondajul în 14 țări din spațiul transatlantic, inclusiv 11 state membre UE, Ucraina, Regatul Unit și Statele Unite.

Susținerea dezvoltării capacităților militare europene nu pare să reprezinte o respingere a NATO. Aproximativ 77% dintre respondenții din țările membre ale Alianței incluse în sondaj au declarat că ar vota pentru menținerea apartenenței la NATO, în timp ce 78% dintre participanții din statele UE susțin dezvoltarea propriilor capacități de apărare ale blocului comunitar, în paralel cu cele ale Alianței.

Există, de asemenea, un sprijin puternic pentru cea mai directă formă de contribuție la apărarea națională: reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Potrivit raportului, 64% dintre respondenții din țările în care armata nu este obligatorie susțin revenirea la recrutare. Cele mai ridicate procente au fost înregistrate în Cehia, Franța, Germania și Slovacia.

Germania, un caz aparte

Atitudinile față de Washington evidențiază o divizare tot mai pronunțată între cele două maluri ale Atlanticului. Peste o treime dintre respondenții din țările europene incluse în sondaj consideră în prezent Statele Unite o amenințare la adresa securității. Aproximativ jumătate dintre participanții din Germania, Franța și Marea Britanie împărtășesc această opinie, comparativ cu aproximativ o treime în Europa Centrală și de Est.

Germania a fost singura țară inclusă în sondaj în care majoritatea respondenților au considerat Washingtonul o amenințare la adresa securității. Țara se remarcă și prin atitudinile față de invazia Rusiei în Ucraina.

Aproximativ 40% dintre respondenții germani au fost de acord cu afirmația că modul în care Ucraina tratează vorbitorii de limbă rusă a justificat invazia, în timp ce 39% au considerat că Occidentul a provocat războiul.

Aceste opinii se reflectă și într-un sprijin mai rezervat pentru Kiev. Puțin peste jumătate dintre respondenți consideră că lupta Ucrainei este importantă pentru securitatea Germaniei, în timp ce aproape șase din zece ar accepta concesii teritoriale din partea Ucrainei în schimbul păcii.

Rezultatele evidențiază un paradox politic: alegătorii își doresc o armată europeană mai puternică, dar rămân atașați de NATO, chiar dacă încrederea în cel mai puternic membru al Alianței este în scădere.