Alegeri prezidențiale 2024. Cine sunt cei cinci judecători care fac parte din Biroul Electoral Central
Alegeri prezidenţiale 2024. Instanţa supremă i-a desemnat, joi, prin tragere la sorţi, pe cei cinci judecători care fac parte din Biroul Electoral Central pentru alegerile prezidenţiale. În termen de 24 de ore de la învestirea judecătorilor, cel mai târziu pe 13 septembrie, este ales preşedintele BEC, prin vot secret
- Asia Express continuă cu o nouă etapă Sâmbătă și Duminiă 20:00, Luni și Miercuri de la 20.30 pe Antena 1 și AntenaPLAY
- În ce să investim inteligent. Cum să punem banii să lucreze pentru noi
Cei cinci judecători care intră în alcătuirea Biroului Electoral Central au fost aleşi prin tragere la sorţi.
"În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, în data de 12 septembrie 2024, ora 12:30, a avut loc la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, tragerea la sorţi şi desemnarea celor 5 judecători care intră în alcătuirea Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024", precizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un comunicat.
Astfel, cei cinci judecători care intră în alcătuirea BEC sunt:
- Mihai Andrei Negoescu-Gândac - judecător Secţia I Civilă
- Valentina Vrabie - judecător Secţia a II-a Civilă
- Rodica Zaharia - judecător Secţia a II-a Civilă
- Ioana Bogdan - judecător Secţia Penală
- Doina Vişan - judecător Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal
- Mircea Geoană şi-a anunţat oficial candidatura la prezidenţiale: Voi fi preşedintele oamenilor şi nu al partidelor
- Elena Lasconi: USR va candida pe liste proprii la următoarele alegeri
- Fiecare român a ajuns dator cu 45.000 de lei. Expert: Economia României, la un pas de criză şi recesiune
- Marcel Ciolacu şi-a amintit ce notă a luat la Bacalaureat. "L-am susţinut acum 38 de ani. Să nu mă întrebe...
În termen de 24 de ore de la învestirea judecătorilor în Biroul Electoral Central, cel mai târziu pe 13 septembrie, este ales preşedintele BEC, prin vot secret, potrivit Agerpres. De asemenea, în termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui BEC, cel mai târziu la data de 14 septembrie, are loc completarea Biroului Electoral Central cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar. Pe 13 octombrie, în Biroul Electoral Central vor fi desemnaţi reprezentanţii formaţiunilor politice care nu sunt reprezentate în Parlament şi care au propus candidaţi.
Pe 25 octombrie începe campania electorală
Cel mai târziu la data de 28 septembrie are loc comunicarea către Ministerul Afacerilor Externe a localităţilor din străinătate în care trebuie să fie înfiinţate secţii de votare, precum şi a numărului acestora. Cel mai târziu la data de 5 octombrie, ora 24,00, se vor depune candidaturile la prezidenţiale; vor intra în cursa electorală reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, dar şi candidaţi independenţi. În termen de 24 de ore de la înregistrarea candidaturii, cel mai târziu la data de 6 octombrie, se vor înainta către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii declaraţiile pe propria răspundere ale candidaţilor în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrători ai Securităţii sau de colaboratori ai acesteia. În termen de 48 de ore de la înregistrarea candidaturilor, cel mai târziu la data de 9 octombrie, are loc aducerea la cunoştinţa publică a declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese ale candidaţilor.
Pe 10 octombrie, candidaturile rămân definitive. Candidaturile şi semnele electorale definitive sunt aduse la cunoştinţa publică prin afişare pe pagina de internet a Biroului Electoral Central, la sediile birourilor electorale constituite, precum şi prin intermediul mass-media, în ordinea în care au fost depuse. În 48 de ore de la data rămânerii definitive a candidaturilor - 12 octombrie, are loc stabilirea ordinii de înscriere în buletinul de vot.
Pe 25 octombrie începe campania electorală.
Calendarul alegerilor prezidenţiale 2024
Prima zi a votării în străinătate: pe 22 noiembrie, ora 12,00, începe votarea în diaspora, iar la ora 21,00 se încheie. În preziua datei alegerilor: 23 noiembrie, ora 7,00, se încheie campania electorală.
A doua zi a votării în străinătate: 23 noiembrie, ora 7,00, românii din afară îşi exercită dreptul de vot până la ora 21,00. În ajunul datei alegerilor, pe 23 noiembrie, între orele 18,00 şi 20,00, se primesc cererile de votare prin intermediul urnei speciale.
În ziua alegerilor: 24 noiembrie, ora 7,00, românii sunt chemaţi la urne să-şi aleagă preşedintele. Votarea se încheie la ora 21,00. Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de a alege până cel mult la ora 23,59.
Al doilea tur de scrutin:
Cel mai târziu la data de 29 noiembrie - aducerea la cunoştinţă publică a numelui celor doi candidaţi care vor participa la al doilea tur de scrutin. Cel mai târziu la data de 1 decembrie, se va comunica ordinea de înscriere a candidaţilor şi a semnelor electorale ale acestora în buletinul de vot.
Pe 29 noiembrie începe campania electorală pentru al doilea tur de scrutin.
Prima zi a votării în străinătate: 6 decembrie, ora 12,00, începe votarea în diaspora şi se încheie la ora 21,00. În preziua celui de-al doilea tur de scrutin: 7 decembrie, ora 7,00, se încheie campania electorală.
A doua zi a votării în străinătate: 7 decembrie, ora 7,00, românii din afară se pot prezenta la vot până la ora 21,00.
În ţară, românii se pot prezenta la urne pe 8 decembrie. Votarea începe la ora 7,00 şi se încheie la ora 21,00. Pe 12 decembrie, are loc înaintarea către Curtea Constituţională a procesului-verbal, împreună cu procesele-verbale de constatare şi centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale secţiilor de votare. Ulterior vor fi validate alegerile şi publicat rezultatul acestora în mass-media şi în Monitorul Oficial.
BEC: La alegerile parlamentare şi prezidenţiale 2024, operaţiunile electorale se vor desfăşura în aceleaşi secţii
Operaţiunile electorale se vor desfăşura, la alegerile parlamentare din 2024, în aceleaşi secţii de votare organizate pentru alegerile prezidenţiale din acest an, a decis, luni, Biroul Electoral Central.
Potrivit deciziei BEC, prevederile sunt în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului şi ale Hotărârii Autorităţii Electorale Permanente nr. 44/2016 privind setul de condiţii minimale pe care trebuie să le îndeplinească locaţiile în care funcţionează secţiile de votare, precum şi dotarea minimală a acestora. "În situaţii temeinic justificate, sediile secţiilor de votare utilizate la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 pot fi diferite faţă de cele folosite la primul tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024, sub condiţia asigurării accesibilităţii şi publicităţii acestora cu cel puţin 3 zile înaintea zilei votării", se mai arată în decizia BEC.
De asemenea, dacă schimbarea sediului secţiei de votare intervine cu mai puţin de 3 zile înaintea zilei votării, publicitatea este asigurată de îndată.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰