Washington Post, despre drona rusească prăbuşită la Galaţi: Un Putin încolţit pe front va juca tot mai riscant
Războiul din Ucraina intră în al cincilea an, iar Rusia pare să reacţioneze tot mai agresiv pe măsură ce presiunea de pe front creşte. Incidentul din Galaţi, unde o dronă suspectată a fi rusească s-a prăbuşit peste un bloc, este văzut ca parte a unui tipar tot mai periculos pentru statele NATO aflate la graniţa cu Ucraina, arată o analiză realizată de The Washington Post.
Adaugă-ne ca sursă preferată în GooglePe măsură ce războiul din Ucraina continuă, iar Kievul reuşeşte să câştige treptat avantaj pe anumite direcţii, comportamentul preşedintelui rus Vladimir Putin devine tot mai imprevizibil şi mai periculos. Este, totodată, un argument în plus pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei, potrivit unei analize The Washington Post.
Vineri, o dronă despre care se suspectează că ar fi rusească a intrat în spaţiul aerian al NATO şi s-a prăbuşit peste un bloc de locuinţe din Galaţi, România. Impactul a provocat o explozie, urmată de un incendiu, şi a rănit două persoane.
Aparatul de zbor ar fi făcut parte dintr-un atac masiv cu 232 de drone lansate de Rusia asupra Ucrainei în cursul nopţii. Este al 28-lea incident în care drone ruseşti au încălcat spaţiul aerian românesc de când Moscova a început să lovească porturile ucrainene de la Dunăre, precizează sursa citată.
Ameninţări de la Moscova după incidentul din România
Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a transmis un avertisment direct către europeni, sugerând că astfel de incidente ar putea deveni o realitate obişnuită.
"Să se pregătească: acest lucru se va mai întâmpla", a declarat Dmitri Medvedev vineri. "Cetăţenii statelor UE, la fel ca populaţia ţărilor beligerante, nu vor putea dormi liniştiţi."
Această retorică agresivă este interpretată însă ca un semn de slăbiciune, nu de forţă. Serviciile de informaţii britanice au estimat săptămâna aceasta că aproape o jumătate de milion de militari ruşi au fost ucişi în luptele declanşate în 2022. Un oficial britanic a afirmat că Putin "merge înapoi pe câmpul de luptă".
Rusia pierde teren, Ucraina loveşte tot mai adânc
Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, forţele ruse au înregistrat în aprilie o pierdere netă de teritoriu pentru prima dată din 2024. În acelaşi timp, dronele şi rachetele ucrainene lovesc ţinte tot mai adânc în interiorul Rusiei, inclusiv la Moscova, în cursul acestei luni.
Aceste evoluţii contrazic imaginea pe care Kremlinul încearcă să o proiecteze. Putin nu deţine toate atuurile, iar reacţiile sale par tot mai disperate.
Luni, liderul rus a semnat o lege care permite armatei să fie desfăşurată în afara graniţelor pentru a "proteja" cetăţenii ruşi care riscă urmărirea penală în instanţe străine.
Kremlinul a prezentat măsura ca pe o reacţie la aşa-numita "rusofobie" occidentală. În realitate, scopul ar putea fi mult mai restrâns: protejarea aşa-numitei "flote fantomă" a Rusiei, formată din petroliere folosite pentru evitarea sancţiunilor. Confiscarea acestor nave de către paze de coastă străine ar putea fi folosită, teoretic, ca pretext pentru o intervenţie militară rusă.
Rusia îşi arată forţa şi în spaţiu
Ameninţările Moscovei nu se limitează la frontul terestru sau la Marea Neagră. La jumătatea lunii mai, observatori independenţi au detectat cel puţin patru sateliţi militari ruşi care au consumat cantităţi neobişnuit de mari de combustibil pentru a intra pe acelaşi plan orbital cu un satelit radar comercial.
Acest satelit a furnizat de ani buni imagini folosite de Ucraina pentru identificarea ţintelor. Nu este clar care a fost intenţia Moscovei, însă Rusia avertizase încă din 2022 că sateliţii comerciali occidentali care sprijină Ucraina sunt "ţinte legitime pentru represalii".
Aceste mişcări nu sunt semnele unui lider sigur pe poziţia sa. Sunt mai degrabă încercări de intimidare, menite să transmită forţă într-un moment în care presiunea asupra Rusiei creşte.
Washingtonul, avertizat să nu transmită semne de slăbiciune
Preşedintele american Donald Trump, care s-a prezentat adesea ca un lider capabil să identifice slăbiciunile adversarilor internaţionali şi să profite de ele, nu gestionează eficient relaţia cu Putin, în această lectură a situaţiei.
Săptămâna trecută, un emisar al Pentagonului le-ar fi spus oficialilor NATO, la Bruxelles, că Statele Unite intenţionează să reducă semnificativ forţele pe care le-ar pune la dispoziţia alianţei în cazul unei crize. Acesta ar fi adăugat că Washingtonul va prioritiza aliaţii care se mişcă cel mai rapid pentru a acoperi golurile, formulare interpretată de unii participanţi ca o ameninţare.
Europa a făcut progrese, dar mai are mult de recuperat. Totuşi, momentul în care un Putin izolat lansează drone în spaţiul NATO şi ameninţă sateliţi occidentali este unul prost ales pentru negocieri dure privind împărţirea poverii de securitate.
Timpul ar fi mai bine folosit pentru a găsi metode prin care Rusia să fie presată să pună capăt războiului neprovocat şi dezastruos declanşat împotriva Ucrainei.
Indiferent de intenţiile Washingtonului, Kremlinul va interpreta o reducere a angajamentului american ca pe un semn că alianţa dă înapoi. Iar acest lucru ar putea încuraja un comportament şi mai riscant din partea lui Vladimir Putin.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
Înapoi la Homepage
