Afacerile murdare care transformă România în pubela Europei: ''Sunt enorm de mulţi bani în joc. Deşeurile vor depăşi în curând ca importanţă drogurile''

Aţi separa gunoiul, dacă aţi şti că de asta depinde viaţa voastră? Dar dacă aţi şti că neglijenţa de acasă îmbogăţeşte firme care fac bani negri din gunoi? Cu fiecare zi în care nu reciclăm, câştigă cei care ascund sau ard deşeuri. De câteva luni, Observator investighează afacerile murdare şi modul în care România se transformă în pubela Europei.

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

Aici începe drumul gunoiului. Din tot ce cumpărăm, vom arunca, în medie, aproape o treime. Peste 200 de kilograme de gunoi produce în fiecare an fiecare dintre noi.  

Teodor Niţă, procuror: Sunt enorm de mulţi bani în joc. Deşeurile vor depăşi în curând ca importanţă drogurile. 

De aici, din casa fiecăruia, se face diferenţa dintre o problemă şi o resursă. Dintr-o ţară de gunoaie şi un mediu sănătos. Sute de tone de deşeuri pleacă în fiecare zi doar din sectorul 6. 

Dan Ceauşescu, manager centru de sortare: De la bloc, ele ar trebui predate pe categorii sub nicio formă amestecate! 

În cel putin două categorii ar trebui să împărţim gunoiul încă de acasă. În doi saci separaţi. Fracţia umedă, adică deşeuri biodegradabile, resturi de alimente sau de vegetaţie, care vor lua direct drumul gropii de gunoi. Şi fracţia uscată, adică tot ce poate fi refolosit şi care ar trebui să ajungă într-o primă fază într-un centru de sortare, acolo unde angajaţii împart din nou gunoiul reciclabil în 14 categorii. De la plastic şi sticlă, până la carton şi aluminiu. 

Cu ochii atenţi pe benzile încarcate cu deşeuri, fiecare angajat pândeşte doar câte un tip de ambalaj. Unii adună numai plasticul, alţii sticla sau hârtia, în timp ce aluminiul este extras de un magnet.  Aici, aproape totul se transformă din gunoi – în marfă. Cu o condiţie. 

Dan Ceauşescu, manager centru de sortare: Clătit! Fie că e vorba de sticlă, că e vorba de PET, orice recipient trebuie golit de conţinut şi eventual clătit. 

Reporter: Scoatem etichete de pe sticle?

Dan Ceauşescu, manager centru de sortare: Nu, nu e nevoie. 

Recipientele de sticlă au de departe viaţa cea mai lungă: se degradează într-un milion de ani, dar pot fi reciclate la infinit. Şi e mai ieftin decât să le producem de la zero. 

Plasticul, inamicul principal al mediului înconjurător

Plasticul ne afectează cel mai mult. Şi a ajuns să ne sufoce. În fiecare minut, echivalentul unui camion cu plastic ajunge în oceane şi ucide un milion de creaturi marine în fiecare an. Odată sortat, gunoiul va pleca sub forma de baloţi în centrele de reciclare. Aici e locul unde lumea este reclădită din gunoi. 

''E foarte tare! Practic vezi lumea pe dinăuntru cumva!''

În fabricile de reciclare, vechile obiecte capătă o nouă viaţă. Din 8-9 PET-uri, de exemplu, se poate face un tricou.  

Ionuţ Marcoşanu, manager centru de reciclare: Momentan, suntem în zona de depozitare a anvelopelor. Din care noi reuşim să producem pudretă de cauciuc pe care o vedeţi în ziua de astăzi în parcuri. 

Reporter: A, spaţiile de joacă pentru copii?

Ionuţ Marcoşanu, manager centru de reciclare: Şi spaţiile de joacă pentru copii. Practic, nimic nu se pierde. 

Octavian Berceanu, comisar Garda de Mediu: Vorbim de miliarde de euro, ca o materie primă constantă, nu? Şi am avea o ţară curată. 

Şi totuşi, reciclăm doar în jur de 14% din tot ce aruncăm. Fie primăriile nu se implică în proces, fie pubelele lipsesc, fie prea puţini oameni conştientizează că fără reciclare ne aruncăm viitorul la gunoi. Plasticul care ajunge astăzi în natură  ne va ucide peste câţiva ani. 

Schimbarea ar trebui să înceapă în şcoli, acolo unde însă nu există un program naţional de colectare selectivă. Surprinzător, în România, vârstnicii sunt cei preocupaţi de reciclare. 

''Noi ăştia mai în vârstă mai şi ţipăm câteodată: haideţi, mă, tinerilor chiar nu vă interesează nimic?''

Şi paradoxal, deşi România nu face faţă propriei mizerii, am devenit şi groapa de gunoi a Europei. 

Theodor Niţă, procuror: În loc să le reciclăm pe ale noastre primim sute de containere din alte părți care își ecologizeaza țară. Asta mă doare, că sunt român, înainte de a fi procuror. 

Reporter: Care e topul ţărilor care aruncă gunoiul cel mai des la noi în curte?

Theodor Niţă, procuror: Toate! 

Amploarea fenomenului e prezentată într-o campanie a organizaţiei Greenpeace. Aşa ar arăta reşedinţa premierului britanic, dacă aici s-ar aduna tot plasticul pe care Regatul Unit îl trimite zilnic către alte ţări.