Parlamentul European a adoptat rezoluţia care susţine aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat marţi o rezoluţie nonlegislativă care solicită Consiliului UE adoptarea unei decizii pozitive privind aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen.

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

În rezoluţia, adoptată cu 547 voturi pentru, 49 voturi contra şi 43 de abţineri, Parlamentul European cere Consiliului Uniunii Europene ca, până la sfârşitul anului 2022, să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie. Acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023, relatează Agerpres. 

Constatând că spaţiul Schengen este "una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene", eurodeputaţii critică faptul că statele membre nu au luat încă o decizie privind admiterea Bulgariei şi României, deşi cele două ţări îndeplinesc de mult timp condiţiile necesare. Menţinerea controalelor la frontierele interne este discriminatorie şi are un impact negativ asupra vieţii lucrătorilor mobili şi a cetăţenilor, potrivit eurodeputaţilor. Obstrucţionarea importurilor, a exporturilor şi a liberei circulaţii a mărfurilor din porturi dăunează, de asemenea, pieţei unice a Uniunii Europene.

Pentru extinderea spaţiului Schengen este nevoie de o decizie cu unanimitate a Consiliului UE. Nu s-a înregistrat niciun vot împotrivă şi nicio abţinere din partea eurodeputaţilor din România. În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepţia Bulgariei, Croaţiei, Ciprului, Irlandei şi României, fac parte din spaţiul Schengen. Acesta include, de asemenea, state care nu sunt membre ale blocului comunitar european (Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein).

Parlamentul European a cerut constant ca Bulgaria şi România să fie pe deplin admise în spaţiul Schengen, de exemplu în rezoluţia din 2018 pe această temă, în rezoluţia din 2020 referitoare la situaţia spaţiului Schengen în contextul pandemiei de COVID-19 şi într-un raport din 2021 privind funcţionarea spaţiului de liberă circulaţie.

Dezbaterea pe acest subiect a avut loc tot la Strasbourg, în sesiunea plenară din 3-6 octombrie, când majoritatea eurodeputaţilor au cerut statelor membre să recunoască faptul că Bulgaria şi România îndeplinesc criteriile Schengen şi că ar trebui admise în spaţiul european de liberă circulaţie cât mai curând posibil.

Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene a anunţat, prin vocea ministrului afacerilor europene Mikulas Bek, că va căuta ca la summitul din luna decembrie să se obţină unanimitatea cu privire la aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen. De partea sa, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru promovarea modului nostru de viaţă european, Margaritis Schinas, a reamintit că cele două ţări au îndeplinit de mult timp criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen, lucru recunoscut încă din 2011. 

Eurodeputata germană Birgit Sippel: Cerem Consiliului să fie de acord cu aderarea Croaţiei, României şi Bulgariei la spaţiul Schengen

O decizie a Consiliului UE de a acorda Croaţiei statutul de membră a spaţiului Schengen şi de a-l nega, din nou, pentru România şi Bulgaria ar crea numeroase frustrări pentru cetăţenii români şi bulgari, ce ar putea fi urmate şi de probleme politice, a declarat marţi, pentru Agerpres, eurodeputata germană Birgit Sippel, coordonatoarea grupului S&D în Comisia pentru libertăţi civile (LIBE) a Parlamentului European. Sippel s-a referit la aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, înainte ca o rezoluţie pe această temă, fără caracter legislativ, să fie supusă votului eurodeputaţilor, în plen, marţi.

''În primul rând, această dezbatere a început pentru că există pe masă o propunere ca Croaţia să devină membră a spaţiului Schengen; există o cerere şi nu ne opunem acesteia. În acelaşi timp, noi credem că s-ar crea o mulţime de frustrări pentru cetăţeni atât în Bulgaria, cât şi în România, în cazul în care Consiliul ar decide să acorde Croaţiei aderarea la Schengen şi să o nege, încă o dată, pentru Bulgaria şi România. Ştiţi foarte bine că de mult timp grupul meu şi Parlamentul ca întreg continuă să afirme că respectivele criterii pentru intrarea în spaţiul Schengen sunt îndeplinite din 2011.

Ceea ce sperăm acum, având în vedere propunerea existentă privind aderarea Croaţiei, este ca în final statele membre să poată fi de acord cu aderarea la Schengen a tuturor celor trei ţări - Croaţia, România şi Bulgaria. Asta este ceea ce cerem, dar în final, din păcate, nu noi putem hotărî asta, decizia se află în mâinile statelor membre. Le cerem cu adevărat să facă asta, după atât de mulţi ani pentru România şi Bulgaria. Asta este ceea ce sperăm să vedem'', a afirmat eurodeputata social-democrată germană.

Ea a ţinut să precizeze că aderarea la Schengen trebuie să fie decisă strict pe baza îndeplinirii criteriilor existente. ''Nu aş spune că nu sunt probleme în aceste ţări, inclusiv în Croaţia. Există unele probleme privitoare la corupţie, migraţie şi altele, dar ele nu condiţionează aderarea la spaţiul Schegen. Aşadar, sper cu adevărat că statele membre vor lua această decizie favorabilă privind toate cele trei ţări'', a explicat Birgit Sippel.

Fiind întrebată ce ţări blochează o asemenea decizie în Consiliu, eurodeputata S&D a răspuns: ''Am auzit şi eu despre Ţările de Jos şi sunt zvonuri că mai este o ţară, dar nu sunt sigură care dintre ele. Dar asta îmi dă speranţe, având în minte că sunt doar una sau două ţări (care blochează o decizie), că în final se poate ajunge la un acord''.

Grupul europarlamentar S&D a depus, alături de alte cinci grupuri politice (PPE, Renew, Verzi, ECR şi Stânga), au depus o propunere de rezoluţie care îndeamnă Consiliul să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia sa privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România până la sfârşitul anului 2022, asigurând astfel eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state la începutul anului 2023