Taxa pe bogăţie ar aduce peste un miliard de euro la buget. Companiile ameninţă cu scumpiri şi stoparea investiţiilor

E foame de bani la stat. Guvernul ia în calcul o taxă pe bogăţie pentru a strânge bani de pensii şi salarii. 1% din cifra de afaceri ar urma să plătească firmele cu rulaj de peste 100 de milioane de euro. Dacă proiectul va fi validat, s-ar aduna, anual, peste un miliard de euro. Însă mediul de afaceri ameninţă cu stoparea investiţiilor şi atrage atenţia că taxa ar fi plătită, până la urmă, tot din buzunarul oamenilor.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Taxa de solidaritate ar lovi în peste 330 de companii din România, cu afaceri cumulate de 120 de miliarde de euro. Pe lângă impozitul pe profit de 16%, marile firme ar putea plăti un impozit suplimentar de 1% din cifra de afaceri.

Dacia, OMV Petrom şi Lidl, cea mai mare cifră de afaceri în 2020

Dacă taxa de solidaritate ar deveni realitate, Dacia ar trebui să plătească statului, în 2022, aproximativ 40 de milioane de euro, Petrom – 30 de milioane, iar Lidl - peste 25 de milioane de euro. 9.48

Dan Schwartz, economist: Deşi 1% pare o cifră destul de mică, din venituri înseamnă foarte mult. Orice taxă de genul acesta se transformă într-un cost care trebuie recuperat. Nu poate fi recuperat decât din preţurile de vânzare al bunurilor, serviciilor pe care entitatea respectivă le produce. 

Noua taxă va frâ­na investiţiile, spun marile companii

Ionuţ Simion, preşedintele Amcham România: Această taxă de solidaritate limitează în mod drastic capacitatea marilor companii de a se extinde, de a face noi investiţii. Marile companii, să luăm retailerii, de exemplu, au o profitabilitate de doi la sută din cifra de afaceri. 1% aplicat la cifra de afaceri înseamnă o înjumătăţire a profitabilităţii lor. 

O alternativă ar fi o mai bună colectare a taxelor, capitol la care România e pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Statul strânge mai puţin de 7 miliarde de euro din TVA. Gaura e de 10 miliarde de euro. Sunt bani furaţi, nedeclaraţi, pierduţi prin diverse forme de evaziune fiscală. Taxa de solidaritate ar urma să compenseze tocmai incapacitatea statului de a colecta taxele.

Adrian Mitroi, analist economic: Dacă reuşim măcar cu un procent să creştem veniturile fiscale, să putem acoperi necesarul de alocaţii, pensii, ajutoarele pentru energie, costurile mai mari cu dobânzile. Toate lucrurile astea trebuie finanţate într-un fel sau altul.

Patronatele spun că firmele de succes nu ar trebui să fie pedepsite pentru incapacitatea statului de a aduna bani la buget.

Ionuţ Simion, preşedintele Amcham România: Recomandarea fermă a mediului de afaceri este ca statul să înceapă consolidarea fiscală prin gestionarea potrivită a cheltuielilor bugetare, prin creşterea gradului de colectare a impozitelor şi taxelor. 

Ideea unei astfel de taxe a mai apărut în 2017, când ministrul de Finanţe de atunci, Ionuţ Mişa, avansa o taxă de 2%, însă nu din cifra de afaceri, ci din fondul de salarii. Acum, propunerea a venit de la UDMR şi este sprijinită de PSD. Nu şi de PNL.

Nicolae Ciucă, premierul României: Exact ce am asumat în programul de Guvernare. Anul acesta nu vom avea această taxă.

Social-democraţii insistă însă ca noua taxă să fie aplicată în cursul anului viitor.