111 ani de la înfiinţarea FORD! Povestea geniului din spatele gigantului auto
Henry Ford, un geniu al secolului trecut, un nume care a lăsat o amprentă puternică asupra civilizaţiei moderne, trăieşte şi astăzi prin moştenirea lăsată
De Diana Juncu la 17.06.2014, 13:43
Henry Ford, un geniu al secolului trecut, un nume care a lăsat o amprentă puternică asupra civilizaţiei moderne, trăieşte şi astăzi prin moştenirea lăsată
Ford se naşte pe 30 iulie 1863 le Dearborn, Michigan, într-o familie de fermieri. Pasiunea pentru mecanică se manifestă încă din anii copilăriei, iar faptul că trăieşte în mediul de la ţară, îl ajuta mult să-şi găsească drumul în viaţă.
La 12 ani decide că TREBUIE SĂ CONSTRUIASCĂ UN AUTOMOBIL!
Prima experientă, care-i va schimba viaţa, o are la 12 ani când, mergând cu tatăl său la oraş, întâlneşte o locomobilă - o maşinărie simplă, formată dintr-un cazan cu aburi care putea să pună în mişcare batoze sau fierăstraie mecanice. Stând de vorbă cu proprietarul locomobilei, Ford află principiul după care funcţiona maşinăria.
Atunci, se hotărăşte! VA CONSTRUI UN AUTOMOBIL! Din acel moment, ori de câte ori se va întoarce din oraş va aduce cu sine tot felul de fiare: şuruburi, şaibe, buloane şi ceasornice, pe care încearcă să le repare. La 15 ani, este deja un ceasornicar cu experienţă.
Tatăl nu vede cu ochi buni această pasiune a fiului său şi încearcă să-l facă agricultor. Ford însă renunţă la şcoală, iar la 17 ani intră ca ucenic la atelierul de maşini al uzinei Drydoch. În doar trei ani, este calificat ca mecanic. După patru ani de la prima sa întâlnire cu locomobila, Ford devine conducătorul unei asemenea maşinării.
Fiind nemulţumit de greutatea prea mare a maşinăriei şi de costul ridicat al acesteia, Ford se gândeşte tot mai mult la construirea unei maşini cu aburi mai uşoară, aşa că se apucă de lucru!
Prima lui maşină este o trăsură cu aburi...
Aceasta mergea bine şi se putea regla uşor, însă NU ERA DE AJUNS! Între timp, în Anglia se făceau probele maşinii cu gaz de iluminat, fapt ce îi atrage atenţia tânărului pasionat de motoare. În 1885, el are ocazia să repare un motor de genul acesta, fiind singurul din zonă care avea reputaţia de a cunoaşte aceste maşini. Nu după mult timp, el reuşeşte să construiască un nou motor, de dimensiuni mici, primul motor cu ardere internă fabricat de el.
Ajunge inginer-mecanic la Societatea de Electricitate “Edison”
Timpul face ca tânărul Henry să primească un post de inginer-mecanic la Societatea de Electricitate “Edison” din Detroit, cu un salariu de 45 $ pe lună. Aici, Ford îşi continuă experimentele în legătură cu motoarele cu ardere internă, fiind foarte mult încurajat de soţia sa.
Astfel se face că, în primăvara anului 1893, reuşeşte să pună în funcţiune o trăsură mecanică, având un motor cu doi cilindri care dezvoltă o putere de patru cai. Roţile erau de bicicletă, sasiul era cumpărat, însă motorul, volanul şi părţile mai delicate erau confecţionate de el. Trăsura putea transporta două persoane, însă virajele erau luate cu mare greutate datorită lipsei diferenţialului.
După un timp, Ford e avansat în postul de mecanic. Cei din conducerea societăţii însă nu văd cu ochi buni experimentele angajatului lor, fiind convinşi că viitorul aparţine electricităţii, nu şi benzinei.
În schimbul privilegiilor, alege pasiunea...
Pentru a-l determina pe Ford să renunţe, societatea îi oferă postul de director general la Detroit. Alegerea nu e uşoară pentru tânărul pasionat de motoare, însă, în cele din urmă, alege pasiunea.
Ca urmare, la jumătatea anului 1899 el părăseşte societatea şi se dedica fabricării automobilelor. NU ÎI VA FI UŞOR! Nu are bani, iar oamenii nu sunt încă pregătiţi să primească noul articol, fiind sceptici cu privire la viitorul automobilului.
Alege să îşi continue cercetările într-un nou atelier situat în Park Palce din Detroit, unde lucrează la perfecţionarea motorului în patru cilindri, care avea să facă din automobilul fabricat de Ford cel mai rapid din lume.
Calitatea maşinilor, mai presus de orice!
Spre deosebire de ceilalţi fabricanţi de automobile, care puneau mare preţ pe partea financiară, Ford se gândeşte în primul rând la calitate, în semn de respect pentru munca oamenilor. De aceea, instalat în noul său atelier din Park – Place, Ford urmăreşte să construiască un nou automobil, dar cu calităţi superioare şi la un preţ accesibil.
Acesta nu era de acord cu cursele de maşini, căci el vedea altfel viitorul automobilului. Totuşi, pentru a-şi face reclamă, e nevoit să participe la o astfel de cursă în 1903. Împreună cu Tom Cooper, construieşte două automobile identice pentru viteză. Unul e botezat “999” , iar al doilea, “Săgeata”. Ambele maşini erau echipate cu câte un motor în patru cilindri, care dezvoltă o putere de 80 de cai. Cursa e câştigată fără probleme de maşina lui Ford care avea un avans de 800 de metri faă de următoarea clasată.
17 iunie 1903, ziua naşterii unui IMPERIU!
După această cursă, la un interval de o săptămână, ia fiinţă Societatea de Automobile “Ford”, în care Henry Ford e vicepreşedinte, director general, desenator, mecanic-sef şi şef de atelier. Capitalul societăţii era de 100.000 de dolari, din care americanul avea 25,5 %. Pentru a-şi atinge scopurile, el trebuia să deţină controlul acestei societăţi. De aceea, ulterior, cumpără acţiuni până ce ajunge să deţină 58,5 % din capital.
De aici, totul e istorie...