Comoara din deșeurile electronice: Pentru un inel de logodnă e nevoie de 88 de smartphone-uri

Deşeurile electronice ascund o adevărată comoară! Telefoanele pe care, de multe ori, le aruncăm la gunoi sau le uităm prin sertare, conţin aur, argint sau cupru. Cantitatea dintr-un singur aparat nu e mare, dar la scară largă, prin reciclare, putem vorbi despre tone de metale preţioase, care ajung în străinătate, pentru că în România nu pot fi procesate.

• Alternative de investiții mai bune decât imobiliarele, accesibile direct de pe telefon. Guda: "De ce să vă complicați?"

Ultimul drum al electronicele ieşite din uz e de fapt un nou început. Reciclarea separă ce poate fi refolosit de ce trebuie eliminat complet. Pe lângă metale preţioase, precum aur, argint, cupru ori paladiu, unele aparate conţin şi substanţe periculoase.

Totul se transformă. Şi începe cu mărunţirea aparatelor într-o instalaţie automată.

Andra Mitu, reporter Observator: ”Aceasta banda separa plasticul de celelalte metale. Este doar un prim pas în procesul valorificării metalelor preţioase”.

Aur, argint și paladiu, printre metalele recuperate prin reciclarea telefoanelor mobile

Aurul se întoarce în plăcile de circuit ale telefoanelor mobile, cipurile de computer sau conectori. Argintul, în piesele de tastatură sau în condensatori, iar paladiul, pe lângă telefoane, mai este folosit şi în hard disk-uri sau componente ale plăcilor de circuit. Jumătate din elementele tabelului lui Mendeleev pot fi găsite în aparatele reciclate.

Marius Costache, director general: ”Reușim să recuperăm peste 98 la suta din componentele valorificabile pe care le transformam mai apoi în materii prime secundare”.

Chiar dacă un singur aparat conţine o cantitate infimă de metale preţioase, la scară mare, prin reciclare, se pot strânge adevărate comori. Dintr-un milion de telefoane mobile se pot obţine 16 tone de cupru, 350 kilograme de argint, 34 kilograme aur și 14 kilograme paladiu. Iar pentru un inel de logodnă de poveste e nevoie de 88 de smartphone-uri. 

Andra Mitu, reporter Observator: ”Aurul și argintul de pe aceste placi maruntite poate fi recuperat și transformat în bijuterii. Valorificarea nu se face însă în România, ci în alte state europene”.

Marius Costache, director general: ”Investiţia ar fi una foarte mare și în momentul de faţă cantităţile generate în special de componente care conțin metale pretioase sunt foarte mici”.

Bogdan Soare, administrator companie reciclare: ”Plăcile din telefoane noi le exportam în Germania. Procesul colectarii e destul de anevoios. Persoanele fizice generează foarte puțin deșeuri”.

Reciclarea electronicelor, un subiect ocolit de români

Nu ştim sau nu vrem să reciclăm. 22 de milioane de telefoane mobile zac nefolosite prin sertarele românilor, spune un studiu recent. S-ar putea transforma în 250 de mii de inele de logodnă. La toate se adaugă toate celelalte electronice de care uităm şi pe care se aşterne praful prin dulapuri. Chiar şi cei în semnătura cărora stau legile sunt repetenţi la acest capitol.

Tánczos Barna, ministrul interimar al Mediului: ”Dacă le numar și eu am acasă cel puțin 10 telefoane vechi. Din ultimii 10 ani nu am aruncat niciodată niciun telefon”

Dar nici nu l-a reciclat. Promite însă că anul viitor, cu bani din PNRR, vor fi construite aproape o mie de platforme de colectare pentru deşeurile non-menajere. Realitatea însă e că, oficial, reciclăm abia 14% din totalul deşeurilor de orice fel, în condiţiile în care media în Uniunea Europeană e de 47%.