Cum s-au apărat frații Tate în instanță: Au dat vina pe femei, care "nu au ştiut decât să ceară bani pentru a merge la cumpărături”

Unul dintre fraţii Tate a susţinut, în faţa procurorilor care instrumentează dosarul de trafic de persoane şi viol ce îi vizează, că femeile care au dat declaraţii ca victime în acest dosar „sunt geloase” şi ”nu au ştiut altceva decât să ceară bani pentru a merge la cumpărături”. Acesta mai susţine că „femeile înţeleg să folosească sistemul judiciar pentru a pedepsi bărbaţii”, transmite news.ro.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

„Femeile înţeleg să folosească sistemul judiciar pentru a pedepsi bărbaţii şi eu consider că aceste declaraţii împotriva mea sunt date de aceste femei care sunt geloase care nu au ştiut altceva decât să îmi ceară bani pentru a merge la cumpărături”. Este afirmaţia făcută de unul dintre fraţii Tate în faţa procurorilor care instrumentează dosarul în care Andrew şi Tristan Tate şi două complice ale lor sunt cercetaţi pentru constituire de grup infracţional organizat, trafic de persoane şi viol. 

Afirmaţia, prezentată de procurori instanţei de judecată care a decis prelungirea arestării preventive pentru cei patru, este invocată în motivarea încheiată de Tribunalul Bucureşti. Magistraţii acestei instanţe reţin, cu referire la această afirmaţie, că ea a fost făcută „în contextul în care toate persoanele vătămate din prezenta cauză i-au cerut inculpatului ... atenţie şi afecţiune, solicitare care evident a fost condiţionată de acest inculpat de realizarea de către victime a unor activităţi care să îi aducă tocmai acestuia venituri”, instanţa subliniind că acesta este cazul ambilor fraţi Tate.

Andrew și Tristan Tate, considerați "deosebit de periculoși"

„Judecătorul are în vedere periculozitatea deosebită a inculpaţilor, capacitatea acestora de a identifica segmente de victime cu o vulnerabilitate crescută, în căutarea unor oportunităţi mai bune de viată, ca apoi să considere că vinovaţii sunt victimele care doresc îmbogăţirea, nu traficanţii care obţin profituri uriaşe din exploatarea vulnerabilităţii materiale a acestora”, se mai arată în document

Printre motivele care au stat la baza deciziei de prelungire a arestului preventiv în cazul celor patru stau şi cifrele legate de traficul de persoane, considerat sclavie modernă. 

„Judecătorul de drepturi şi libertăţi are în vedere gravitatea ridicată a fenomenului de trafic de persoane, astfel că în fiecare zi, 24,9 milioane de victime sunt prinse în sclavia modernă. Traficul de persoane este o afacere foarte profitabilă, care aduce profituri estimate la 150 miliarde de dolari pentru traficanţi. În acelaşi timp, aceasta continuă să fie şi una dintre infracţiunile cu cele mai grave consecinţe în planul umanitar, astfel că afirmaţia “în spatele fiecărui număr se ascunde o viaţă, un suflet, un destin, iar ceea ce este peste zero deja este prea mult” îşi găseşte cu prisosinţă locul într-un context în care acţiunile societăţilor umane moderne urmăresc să-şi specializeze resursele – politici, acţiuni sociale, profesionişti bine pregătiţi etc. – pentru a oferi tuturor formelor de criminalitate organizată şi, în particular, traficului de persoane, un răspuns necruţător, inteligent şi adaptat, susceptibil de a reduce cât de mult numărul victimelor, de a diminua şi controla cât de mult riscurile şi vulnerabilităţile şi de a pedepsi cât mai aspru un număr tot mai mare de traficanţi”, mai notează Tribunalul Bucureşti. 

De ce nu au vrut judecătorii să-i țină în arest la domiciliu pe frații Tate

În condiţiile în care apărătorii inculpaţilor au solicitat înlocuirea arestului preventiv cu cel la domiciliu, instanţa consideră că ”la acest moment procesual nu apare ca fiind oportună o altă măsură preventivă, arestarea preventivă impunându-se cu necesitate pentru a preveni reiterarea comportamentului ilicit”.

„De aceea judecătorul nu poate reţine apărarea inculpaţilor în sensul că urmărirea penală se poate desfăşura cu inculpaţii în arest la domiciliu, din moment ce scopul pentru care măsura preventivă a fost dispusă nu a fost şi nu este acela al împiedicării inculpaţilor de a influenţa probaţiunea în cauză, ci al înlăturării pericolului concret pentru ordinea publică şi împiedicării acestora de a relua comportamentul ilicit. În acest context, privarea temporară de libertate a inculpaţilor prin intermediul celei mai grave dintre măsurile preventive apare necesară pentru prevenirea reluării comportamentului ilicit. Este adevărat că, odată cu trecerea timpului, pericolul pe care lăsarea în libertate a inculpatului îl prezintă pentru ordinea publică se estompează (CEDO, Jiga împotriva României), dar inculpaţii sunt arestaţi preventiv de puţin timp, perioadă care satisface standardul CEDO, cu atât mai mult cu cât gravitatea faptelor este una deosebită”, mai arată instanţa în documentul citat.