Judecător, despre medicul Burnei: "Procurorii nu au dovedit acuzațiile de malpraxis și experimente pe copii"

Un judecător de la Tribunalul București susține că procurorii de la Parchetul Capitalei nu au dovedit mai multe acuzații la adresa medicului Gheorghe Burnei de la Spitalul Marie Curie, respectiv malpraxis, experimente pe copii și folosirea de dispozitive neomologate.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Un judecător de la Tribunalul București susține că procurorii de la Parchetul Capitalei nu au dovedit mai multe acuzații la adresa medicului Gheorghe Burnei de la Spitalul Marie Curie, respectiv malpraxis, experimente pe copii și folosirea de dispozitive neomologate.

Magistratul mai afirmă că Gheorghe Burnei și-a recunoscut 10 fapte de luare de mită, însă procurorii nu au dovezi pentru alte 5 infracțiuni de corupție. Mai mult, pentru faptele de mită recunoscute, înregistrările de la dosar arată că medicul "a acceptat cu greu sumele de bani primite de la pacienți".

Detalii apar în motivarea deciziei prin care un judecător de la Tribunalul București a respins, pe 11 decembrie, cererea procurorilor de arestare preventivă a medicului Gheorghe Burnei, acesta fiind plasat în arest la domiciliu. Marți, Curtea de Apel București a decis revocarea arestului la domiciliu și plasarea sub control judiciar a medicului.

În referatul trimis în instanță de procurori se arată că există indicii privind săvârșirea de către Gheorghe Burnei a unor infracțiuni contra vieții și contra integrității corporale sau sănătății, în care victimele sunt minori aflați anterior într-o stare de sănătate precară, stare pe care Burnei a agravat-o prin acțiunile sale intenționate.

Judecătorul susține însă că procurorii nu au dovedit acuzațiile de malpraxis, caracterul experimental al unora dintre operații și folosirea de dispozitive neomologate.

"(...) Trebuie precizat ritos faptul că nu sunt dovedite și nu fac obiectul cauzei penale de față eventualele acuzații de malpraxis la adresa inculpatului, cu atât mai mult cu cât pentru dovedirea acestora este nevoie de un REML, care în cauza de față lipsește. Nu poate fi reținută ca agravând situația inculpatului nici acuzația din referat privind caracterul experimental al unora dintre operațiile efectuate de către inculpat, întrucât, pe de o parte, ele exced obiectului prezentei cauze, iar pe de altă parte, sunt nedovedite. Revine Colegiului Medicilor, INML și Comisiei de Bioetică posibilitatea de a efectua o investigație serioasă, dar ulterioară prezentei propuneri, care să confirme sau să infirme temeinicia acestor acuzații, dar, la momentul de față, ele nu pot fi luate în considerare de către instanță, întrucât nu se concretizează în acuzații penale explicite la adresa inculpatului (...). Tot astfel nu fac obiectul pricinii de față și, în lipsa unei investigații serioase, nu pot agrava situația inculpatului nici susținerile privind caracterul omologat sau nu al unora dintre dispozitivele folosite de către inculpat la operații. Nici susținerea privind plata unor dispozitive medicale de către pacienți nu poate fi reținută de către instanță, întrucât excede obiectului cauzei, pe de o parte, iar pe de altă parte, din nou, Parchetul nu îi impută, în concret vreo faptă penală inculpatului", se arată în motivarea tribunalului.

Judecătorul mai spune că Gheorghe Burnei este acuzat de 15 fapte de luare de mită, însă, deși medicul și-a recunoscut vinovăția, procurorii nu au dovezi în cazul a 5 dintre aceste fapte.

"Parchetul nu a putut preciza cuantumul sumei de bani sau persoana care i-a oferit inculpatului vreo sumă de bani (...). Astfel, precizări de tipul 'persoana ține în mână probabil', 'pune doctorului... probabil cu...' , 'îi bagă în buzunar... probabil...', 'persoana scoate din buzunar' se regăsesc inserate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul București la faptele 1, 2, 3 și 7 din 

referat. Pentru aceste considerente, aceste fapte imputate inculpatului nu pot fi reținute ca dovedite (...) și nu pot fi reținute de către instanță. Sunt dovedite (și aceasta și datorită declarației date de către inculpat în instanță) numai faptele de la punctele 4, 5, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15 din referat, însă, din analiza acestora rezultă, contrar susținerilor Parchetului, elemente favorabile inculpatului de natură să determine instanța să aleagă o măsură preventivă mai ușoară. Mai mult, la foarte multe dintre faptele ce fac obiectul prezentului dosar este consemnat de către înregistrările ambientale refuzul explicit al inculpatului de a primi mită. Chiar dacă până la urmă inculpatul a luat sumele de bani respective și juridic infracțiunea de luare de mită s-a consumat astfel, totuși conduita inculpatului care a acceptat cu greu sumele de bani primite de la pacienți (...) arată un grad de pericol pentru ordinea publică mai scăzut, susceptibil să determine instanța să ia o măsură preventivă mai ușoară", precizează magistratul.

Totodată, judecătorul arată că pacienții i-au dat bani lui Burnei după ce acesta a efectuat intervențiile chirurgicale, "pentru a-l răsplăti pentru calitatea serviciilor medicale de care în covârșitoarea majoritate mituitorii erau mulțumiți".

Magistratul consideră că modalitatea de săvârșire a faptelor de corupție de către Burnei "nu este una deosebită, elaborată", față de alte cazuri, și trebuie avut în vedere că el este "o personalitate recunoscută în domeniul medicinii, cu multe operații reușite, unele în premieră mondială sau europeană", sau că "a avut o activitate meritorie și în învățământul superior medical, fiind doctor în medicină și cadru universitar reputat".

"Toate aceste împrejurări concordante (neprobarea a 5 fapte din cele 15 ale referatului, cuantumul mic sau mediu al sumelor, refuzul inculpatului de a primi sumele de bani, necondiționarea actului medical, modul nepremeditat și neelaborat de săvârșire, atitudinea sinceră a inculpatului și circumstanțele personale favorabile ale inculpatului) îndreptățesc instanța să ajungă la concluzia că măsura arestării preventive este excesivă în acest caz și că pentru buna desfășurare a procesului penal este suficientă alegerea măsurii preventive mai blânde a arestului la domiciliu", se mai arată în documentul instanței.