Cartierul "rezidențial" de lângă București în care locatarii se tem să meargă noaptea. "E beznă. Paza ne costă 5.800 de euro"

Drumuri înguste, pe care mașinile de pompieri nu încap. Asfalt pe ici-colo, la fel ca și iluminatul public. Așa arată multe dintre cartierele rezidențiale de la marginea marilor orașe, ce par construite după o schiță pentru dezastru. Un material din seria Coșmar Residence.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Ioan şi-a construit o casă lângă Bucureşti, iar acum vine zilnic să verifice ce i-au mai furat hoţii. Motivul? În "cartierul rezidențial" nu există stâlpi de iluminat public şi nici drumuri decente. Aşa că poliţia ajunge greu aici. Iar hoţii ştiu asta...

Ioan Stoica, proprietar: Nu avem iluminat public și întotdeauna suntem călcați de hoți. Asta e partea cea mai tristă. Am reclamat asta şi la poliție și la primărie dar nu, nimic. Nu se iau măsuri concrete.

Beznă e şi într-un alt cartier, la 3 kilometri distanţă. 

Reporter: Seara cum e aici, că nu aveţi iluminat public?

Mihai Damian, reprezentant Asociaţie de proprietari: E beznă. Încercam să luminăm perimetral ca să vadă oamenii unde trebuie să ajungă. E extrem de periculos pentru pietoni, dar nu interesează pe nimeni. 

Ca să descurajeze hoţii, proprietarii plătesc preţul.

Mihai Damian, reprezentant Asociaţie de proprietari: Plătim pentru pază, poliţia locală e absentă cu desăvârșire în această zonă. Paza ne costă 5.800 de euro pe lună.

Bani se duc şi pe securitatea la incendiu. Hidranții sunt puțini și departe

Mihai Damian, reprezentant Asociaţie de proprietari: Suntem singurul ansamblu rezidenţial din Bucureşti care are autorizaţie pentru securitate la incendiu. 

Reporter: Aveţi hidranţi aici?

Mihai Damian, reprezentant Asociaţie de proprietari: Avem tot ce trebuie şi se întreţin cu firme specializate cu bani mulţi. 

Reporter: Câţi hidranţi sunt în cartier?

Mihai Damian, reprezentant Asociaţie de proprietari: Peste 20. 

Aici siguranţa se cumpără. Altfel, nu există. Legea securităţii în caz de incendiu nu impune montarea hidranţilor în toate cartierele, fie ele de case sau de blocuri...

Daniel Vasile, reprezentant ISU-BIF: Sunt doar anumite categorii de construcţii şi amenajări pentru care se impune realizarea unor reţele de hidranţi exteriori. Cladirile de locuit nu se încadrează în aceste categorii, cu excepţia situaţiilor în care aceste construcții sunt din categoria celor clasificate ca fiind înalte sau dacă au amenajate parcaje în cadrul acestor clădiri de locuit. Prin încadrarea în categoria de clădire înaltă se întelege faptul că au o înălțime de 28 de metri. 

Adică, blocuri mai înalte de 11 etaje. Pentru tot ce este construit sub acest regim de înălţime, dezvoltatorii şi autorităţile publice nu sunt obligate să monteze reţea de hidranţi. În realitate, însă, indiferent de înălţimea clădirilor, legea nu se aplică. 

Reporter: Dacă aici în cartier ar fi un incendiu, există hidranţi?

Daniel Noici, preşedinte asociaţie de locatari: Nu. Nu există hidranţi.

Reporter: Cel mai înalt bloc câte etaje are?

Daniel Noici, preşedinte asociaţie de locatari: 12. 

Ce înseamnă asta, în caz de incendiu?

Daniel Vasile, reprezentant ISU-BIF: Totul se traduce în pierderi, fie că vorbim de pierderi de vieţi omeneşti, fie că vorbim de pagube însemnate. Dacă ai un hidrant care este la 500 de metri distanţă, vă imaginaţi ce înseamnă pe o stradă îngustă să deplasezi o autospecială de pompieri, agabaritică, pentru a alimenta şi pentru a se întoarce înapoi în dispozitiv. Câteva minute înseamnă foarte mult.

Așa arată, în 2022, un cartier rezidențial de la marginea de nord a Capitalei.