AVERTISMENT DUR din partea Angelei Merkel: “Europa se află într-o situaţie critică”

Uniunea Europeană se află într-o situaţie critică, iar problemele cu care se confruntă nu pot fi soluţionate într-o singură întâlnire, a declarat cancelarul german Angela Merkel la sosirea summitul UE de la Bratislava, care vizează să găsească o cale de urmat după Brexit.

• Rezultate parţiale alegeri prezidenţiale. Elena Lasconi a trecut în faţa lui Marcel Ciolacu, care a căzut pe locul 3. Georgescu, pe primul loc

Uniunea Europeană se află într-o situaţie critică, iar problemele cu care se confruntă nu pot fi soluţionate într-o singură întâlnire, a declarat cancelarul german Angela Merkel la sosirea summitul UE de la Bratislava, care vizează să găsească o cale de urmat după Brexit.

“Ideea este să nu aşteptăm pur şi simplu la o soluţionare a problemelor Europei de la un singur summit - ne aflăm într-o situaţie critică -, ci mai degrabă să arătăm prin fapte că putem face mai bine", a avertizat Merkel în faţa presei.

UE se află într-o situaţie critică şi este ameninţată de dislocare, au avertizat vineri Germania şi Franţa în cadrul summitului de la Bratislava, menit să traseze conturul unei Europe fără Marea Britanie, scrie AFP.

Merkel a citat ca priorităţi lupta împotriva terorismului şi apărarea.

Preşedintele francez François Hollande a afişat aceeaşi gravitate.

“Fie este dislocarea, fie este diluarea, fie este, din contră, o voinţă comună de a da un proiect Europei. Acesta este ceea ce eu numesc un nou impuls”, a subliniat Hollande.

Liderii europeni, aflaţi sub presiune, este necesar să poarte “o discuţie foarte onestă despre starea în care se află UE”, a îndemnat gazda întâlnirii, premierul slovac Robert Fico, care a stabilit ca obiectiv ca vineri să se ajungă la o "foaie de parcurs" pentru următoarele şase luni.

Unul dintre subiectele majore, impus de cuplul franco-german, este relansarea Apărării europene, pe care pare să şi-o dorească toate ţările.

Franţa "face efortul principal pentru Apărarea europeană", însă "ea nu poate să fie singură", a avertizat Hollande, apreciind că "dacă Statele Unite aleg să se îndepărteze, Europa trebuie să fie capabilă să se apere singură".

Parisul şi Berlinul au decis să expună la Bratislava o iniţiativă comună în vederea declanşării unor operaţiuni externe UE mai uşor şi să obţină finanţări europene mai mari.

Plecarea Marii Britanii, care a privilegiat întotdeauna cadrul NATO, oferă o şansă în vederea avansării pe această temă, subliniază surse diplomatice, într-un context în care Europa este înconjurată de crize, războaie şi terorism.

Comisia Europeană propune "resurse militare comune", "un cartier general unic" şi crearea "până la sfârşitul anului" a unui fond european în vederea stimulării cercetării şi inovaţiei în industria Apărării.

"Pentru moment nu există un Stat Major operaţional, ci doar un Comitet Militar al Celor 28", subliniază o sursă diplomatică franceză.

Tot în domeniul securităţii, consolidarea protecţiei frontierelor externe ale UE face de-acum obiectul unui consens.

Negocierea divorţului cu Londra nu se află pe agenda summitului, însă liderii europeni abordează subiectul în timpul dejunului, într-o croazieră pe Dunăre, al cărei nivel prea scăzut i-a privat de o parte a programului cultural.

Ei urmează să reafirme poziţia colectivă a Celor 27 de a nu angaja vreo negociere cu britanicii atât timp cât aceştia nu vor fi declanşat procedura.

Însă Bratislava ar putea cu greu să-i facă să uite despre celelalte divergenţe pe care le au. "Niciodată n-am mai văzut o fragmentare şi atât de puţină convergenţă în Uniunea noastră", a recunoscut miercuri preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în faţa deputaţilor europeni în "discursul despre starea Uniunii" pe care l-a susţinut la Strasbourg.

Subiecte ca muncitorii detaşaţi sau repartizarea refugiaţilor în UE rămân extrem de conflictuale.

Ţările din Grupul de la Vişegrad (V4 - Polonia, Slovacia, Cehia şi Ungaria), care se află printre cei mai vocali contestatari ai proiectelor europene de primire a refugiaţilor, apreciază că este necesară revizuirea modului în care funcţionează o Europă prea dominată de anumite ţări mari.

Ţări ca Grecia, Franţa şi Italia, care s-au reunit la Atena săptămâna trecută, insistă asupra împărţirii poverii migraţiei şi slăbirea austerităţii bugetare.

Recentul îndemn al şefului diplomaţiei luxemburgheze Jean Asselborn de excludere a Ungariei din UE pentru încălcarea valorilor fundamentale a ilustrat de asemenea fisurile blocului.

"Aceasta nu este pozi'ia Guvernului meu", a temperat vineri, la Bratislava, şeful Guvernului luxemburghez Xavier Bettel.

"Ne aflăm în jurul unei mese, suntem în familie, discutăm probleme în familie, încercăm să găsim soluţii", a adăugat el.