Cel mai mare risc pentru economia globală și despre care nimeni nu vorbește. Analiză CNN

Aproape 400 de milioane de oameni din 45 de orașe din China sunt în lockdown complet sau parțial din cauza politicii stricte de gestionare a pandemiei de COVID-19 pe care o are Beijingul. Împreună, aceste orașe reprezintă 40% din PIB-ul anual al Chinei, adică 7200 de miliarde de dolari, potrivit datelor furnizate de Nomura Holdings, relatează CNN. 

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

Analiştii economici bat clopotele de avertisment. Investitorii nu evaluează corespunzător cât de grave pot fi consecinţele economice globale cauzate de ordinele prelungite de lockdown. ”Piețele globale ar putea subestima în continuare impactul, pentru că atenția rămâne concentrată asupra conflictului ruso-ucrainean și a majorărilor ratelor de către Rezerva Federală din SUA”,  a scris într-o notă informativă săptămâna trecută Lu Ting, economistul șef al Nomura Holdings în China.

Cel mai alarmant este lockdownul pe termen nedeterminat din Shanghai, un oraș de 25 de milioane de locuitori și unul dintre principalele centre de producție și export din China. Lockdownul de aici i-a lăsat pe oameni fără alimente, servicii medicale și ar fi dus chiar la uciderea animalelor de companie, potrivit unor relatări. De asemenea, a lăsat cel mai mare port din lume fără personal.

Portul din Shanghai este blocat, fabricile închise, lanțurile de aprovizionare sunt afectate

Portul Shanghai, care a reprezentat în 2021 peste 20% din traficul de nave cargo al Chinei, este în esență blocat. Produsele alimentare putrezesc blocate în containerele de transport fără acces la refrigerare.

Mărfurile stau blocate în medie 8 zile în terminalele maritime din Shanghai înainte de a fi transportate în altă parte, o creștere a timpilor cu 75% de la începutul lockdownului. Timpul de depozitare pentru export a scăzut, dar asta se datorează cel mai probabil faptului că nu există în depozite containere noi care să fie trimise în docuri, potrivit platformei project44.  

Companiile aeriene de marfă au anulat toate zborurile spre și în afara orașului. Peste 90% dintre camioanele care fac livrări sunt în prezent oprite. Shanghai produce 6% din exporturile Chinei, conform anuarului statistic al guvernului pentru 2021. Fabricile închise din oraș și din jurul orașului zguduie și mai mult lanțurile de aprovizionare.

Uzinele din și de lângă Shanghai care aprovizionează Sony și Apple și-au suspendat producția. Quanta, cel mai mare producător de notebook-uri din lume și un producător de MacBook, a oprit complet producția locală, adică 20% din capacitatea totală pentru notebook-uri. Compania a estimat anterior că va livra 72 de milioane de unități în acest an. Tesla și-a închis și ea fabrica din Shanghai, care producea aproximativ 2.000 de mașini electrice pe zi.

Vineri, Ministerul Industriei și Tehnologiei din China a declarat că a trimis un grup de lucru la Shanghai pentru a lucra la un plan de reluare a producției pentru 666 de producători cheie din oraș. Directorii Tesla speră că li se va permite până luni să-și redeschidă porțile, punând capăt celei mai lungi pauze de la deschiderea uzinei în 2019. Producătorul auto a pierdut peste 50.000 de unități până acum, potrivit materialelor analizate de Reuters.

SUA plănuiesc decuplarea de la produsele și lanțurile de aprovizionare chinezești

”Impactul asupra Chinei este major, iar efectele asupra economiei globale sunt destul de semnificative. Cred că vom mai avea volatilitate crescută și perturbări economice și sociale pentru cel puțin următoarele șase luni”, a declarat Michael Hirson, șeful Eurasia Group pentru China și Asia de Nord-Est. 

Întreruperea prelungită a producției și transportului în China ar putea contribui la accelerarea unei inițiative cheie a administrației Biden, menită să reducă dependența SUA de produsele și lanțurile de aprovizionare chinezești. Dar asta ar aduce repercusiuni economice serioase în viitorul apropiat.

Într-un raport publicat săptămâna trecută, Organizația Mondială a Comerțului a avertizat că cel mai negru scenariu care implică decuplarea economiilor globale, stimulată de invadarea Ucrainei de către Rusia, ar putea reduce PIB-ul global pe termen lung cu 5%.

Acest lucru este foarte puțin probabil, având în vedere conexiunile financiare profunde dintre China și SUA. Investițiile americane și chineze în acțiunile și obligațiunile celor două țări au ajuns la 3300 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2020, potrivit datelor Rhodium Group.

”Sunt încă economii foarte strâns legate. Această integrare nu este ceva ce va fi ușor de inversat, deoarece ar fi incredibil de costisitor pentru SUA și pentru economia globală”, a spus Hirson.

”Invazia rusă în Ucraina a pus capăt globalizării din ultimii 30 de ani”

Cu toate acestea, liderii economici americani cred că decuplarea este deja în curs. Cofondatorul Oaktree, Howard Marks, a scris la sfârșitul lunii martie că ”pendulul a revenit către aprovizionarea locală” de la globalizare. Președintele Blackrock, Larry Fink are un mesaj similar într-o scrisoare către acționarii companiei. ”Invazia rusă în Ucraina a pus capăt globalizării pe care am experimentat-o ​​în ultimele trei decenii.”    

Într-un discurs ținut la Atlantic Council săptămâna trecută, secretarul Trezoreriei Janet Yellen a declarat că SUA urmăresc îndeaproape conexiunile politice și economice ale Chinei cu Rusia. ”În viitor, va fi din ce în ce mai dificil să se separe problemele economice de considerente mai largi de interes național, inclusiv securitatea națională”, a spus ea. 

Deși a spus că speră ca o ”divizare bipolară” între China și SUA să poată fi evitată, ”atitudinea lumii față de China și dorința acesteia de a îmbrățișa o integrare economică ulterioară ar putea fi afectate de reacția Chinei la apelul nostru pentru acțiune hotărâtă în cazul Rusiei”.

Între timp, o treime din China este blocată în lockdown, iar economia sa suferă. Răspunsul recent al Chinei la pandemie va costa cel puțin 46 de miliarde de dolari pe lună în producție economică pierdută sau 3,1% din PIB, potrivit cercetărilor de la Universitatea Chineză din Hong Kong.

Analiştii nu mai cred că este realist obiectivul Chinei de creştere economică de 5,5% în 2022, cel mai puţin ambiţios obiectiv al ţării din ultimele trei decenii. Banca Mondială și-a revizuit estimările pentru creșterea economică chineză în această săptămână la 5%, dar a remarcat că, dacă politicile sale restrictive continuă, aceasta ar putea scădea la 4%.

Probleme economice vin într-un moment politic precar. În această toamnă, președintele chinez Xi Jinping va solicita un al treilea mandat ca lider al națiunii, rupând tradiția unui maxim de două mandate.