Două studii concluzionează că pandemia a început în piaţa din Wuhan

Două studii publicate marţi în prestigioasa revistă Science concluzionează că pandemia de COVID-19 a început în piaţa din oraşul chinez Wuhan, indicând o foarte probabilă origine animală a virusului, informează AFP, citat de Agerpres.

• "N-am văzut de când sunt așa ceva!" Potop cu grindină în Prahova. Mașini înghițite de ape și strat de gheață chiar și de 10 cm, la Vâlcănești

Primul studiu este o analiză geografică care arată că primele cazuri detectate în decembrie 2019 au fost concentrate în jurul pieţei. Al doilea este o analiză genomică a virusului din primele cazuri, care arată că este foarte puţin probabil ca virusul să fi circulat pe scară largă la om înainte de noiembrie 2019. Dezbaterea a făcut vâlvă încă de la începutul pandemiei în rândul experţilor, care încearcă încă să dezlege misterul originii virusului după aproape trei ani.

Nu a fost identificat animalul care se crede că a acţionat ca intermediar între lilieci

Chiar unul dintre autorii acestor studii, Michael Worobey, virusolog la Universitatea din Arizona, a semnat în 2021 o scrisoare în care cerea să se ia în considerare serios ipoteza unei scurgeri dintr-un laborator din Wuhan. Însă datele analizate de atunci "m-au făcut să evoluez până în punctul în care acum cred că pur şi simplu nu este plauzibil ca virusul să fi fost introdus în alt mod decât prin comerţul cu animale în piaţa din Wuhan", a declarat el în cadrul unei conferinţe de presă. Kristian Andersen, de la Institutul de Cercetare Scripps şi, de asemenea, co-autor al studiilor, a declarat la rândul său: "Am infirmat teoria scurgerilor de laborator? Nu. Putem face asta vreodată? Nu. Dar cred că este important să înţelegem că există scenarii posibile şi scenarii probabile. Şi că posibil nu înseamnă la fel de probabil".

Primul studiu a analizat locaţiile primelor 155 de cazuri identificate în decembrie 2019. Cercetătorii au arătat că aceste cazuri au fost concentrate în jurul pieţei din Wuhan, spre deosebire de cele înregistrate în lunile următoare, care au coincis cu cartierele de mare densitate, ceea ce arată răspândirea virusului. În plus, printre cazurile studiate, persoanele care nu aveau legătură directă cu piaţa locuiau mai aproape de aceasta decât cele care lucrau acolo sau o vizitaseră recent. Acest lucru indică faptul că au fost probabil infectaţi din cauza apropierii lor de piaţă.

China a fost în mod repetat acuzată că ascunde informaţii

Cercetătorii au analizat, de asemenea, eşantioane prelevate de la piaţă în ianuarie 2020, de exemplu dintr-o cuşcă sau din cărucioare. Analiza lor arată că probele pozitive la SARS-CoV-2 erau concentrate în partea de sud-vest a pieţei, exact acolo unde se vindeau animale vii (inclusiv enoţi, o specie de bursuc, vulpi). Nu a fost identificat animalul care se crede că a acţionat ca intermediar între lilieci, care sunt purtători ai coronavirusului, şi oameni.

Cel de-al doilea studiu se bazează pe analiza genomului virusului care a infectat aceste prime cazuri. Acesta concluzionează că două linii ale virusului, A şi B, au existat înainte de februarie 2020. Şi că aceste două linii au rezultat probabil din două evenimente separate de transmitere la om, ambele în piaţa din Wuhan.

Studiile anterioare au sugerat că linia B a evoluat din linia A. În viitor, oamenii de ştiinţă subliniază că este important să se înţeleagă de unde provin animalele vândute în piaţa din Wuhan, pentru a minimiza riscurile viitoare. Deşi există încă unele zone de umbră, cercetătorii au subliniat că informaţiile disponibile despre primele zile ale pandemiei erau, de fapt, foarte detaliate. "Există acest sentiment general că nu există informaţii care să ne spună ceva despre originea pandemiei de COVID-19", a comentat Kristian Andersen. "Pur şi simplu nu este adevărat", a subliniat cercetătorul.

China a fost în mod repetat acuzată că ascunde informaţii sau că nu cooperează pe deplin cu investigaţiile internaţionale. Cu toate acestea, înţelegerea modului în care a început această pandemie este crucială pentru a ajuta la prevenirea unor evenimente similare în viitor şi pentru a salva potenţial milioane de vieţi. "Pandemiile nu ne cer să desemnăm un responsabil, ci ne cer să le înţelegem", a concluzionat Kristian Andersen.