Mii de migranți, blocați în teritoriul nimănui, au luat cu asalt frontiera UE. Polonezii au tras cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă

Forţele de securitate poloneze au făcut uz de gaze lacrimogene, tunuri cu apă şi grenade asurzitoare împotriva migranţilor masaţi în apropierea satului Kuznica, la frontiera cu Belarus, după ce aceştia au aruncat cu pietre în direcţia forţelor de ordine poloneze, a transmis marţi Ministerul Apărării de la Varşovia.

• SNSPA a decis nominalizarea lui Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace: "Este un politician atipic"

"Kuznica: migranţi îi atacă pe soldaţii şi ofiţerii noştri cu pietre şi încearcă să distrugă gardul pentru a intra în Polonia", a transmis pe Twitter Ministerul Apărării, potrivit Agerpres. "Forţele noastre au utilizat gaze lacrimogene pentru a pune capăt agresiunii migranţilor", a indicat ministerul.

Imagini făcute publice de un purtător de cuvânt al guvernului şi de Ministerul Apărării arată o escaladare a situaţiei la graniţă, unde mii de migranţi s-au strâns în partea belarusă în ultima săptămână, a relatat Reuters. "Atenţiune, atenţiune, dacă nu urmaţi ordinele, va fi folosită forţa împotriva voastră", li s-a transmis prin difuzor migranţilor care aruncau obiecte, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea publică TVP.

Conform autorităţilor de la Varşovia, un agent de poliţie polonez a suferit o fractură craniană în urma violenţelor.

Într-un tweet, Ministerul Apărării a afirmat că autorităţile belaruse le-au dat migranţilor grenade asurzitoare cu care să arunce asupra soldaţilor polonezi. Potrivit autorităţilor poloneze, mai mult de 20.000 de poliţişti, grăniceri şi militari asigură securitatea frontierei în zona unde sunt masaţi migranţii, în apropiere de Kuznica. În Lituania, autorităţile spun că situaţia este sub control, un ministru adjunct al apărării anunţând că au fost reţinute 47 de persoane care încercau să treacă frontiera.

Mii de migranţii pierduţi în teritoriul nimănui

Liderii UE anunţă că vor impune sancţiuni companiilor aeriene care vor mai transporta migranţi către Europa. Între timp, preşedintele Franţei l-a contactat, prin telefon, pe Vladimir Putin, iar Angela Merkel a discutat cu preşedintele Belarusului.  La lăsarea nopţii, un grup de migranţi a încercat să forţeze bariera de la graniţă. O femeie a aruncat cu un tub de gaz lacrimogen în direcţia grănicerilor polonezi, însă forţele de ordine i-au capturat la scurt timp pe refugiaţi.

Violenţele vin după ce în cursul zilei Belarusul a deschis larg graniţele şi a lăsat sute de imigranţi să treacă prin punctul de frontieră. De partea poloneză i-a aşteptat însă un cordon de poliţişti echipaţi ca pentru război.  Migranţii par pierduţi în teritoriul nimănui. Germania refuză să accepte avioanele trimise de Minsk, Uniunea Europeană menţine închise graniţele terestre, iar Belarusul nu vrea să îi primească înapoi. "Nu au la ce să se întoarcă aici. Nu au ce să facă aici." a spus Aleksandr Lukaşenko.

Uniunea Europeană răspunde provocării de la Minsk cu noi sancţiuni, mai severe, iar pedepsite ar urma să fie şi companiile aeriene care sprijină operaţiunea lui Lukaşenko. ”Vom deschide calea pentru o lege care va sancţiona companiile aeriene care susţin traficul uman.Turkish Airlines a spus că nu va mai sprijini Belarusul la fel şi Cham Wings din Siria. Vor urma şi alţii”, a transmis Urusula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.

Vladimir Putin pare să joace rolul de mediator în acest conflict, însă în acelaşi timp mobilizează soldaţi şi tehnică militară în Belarus şi în estul Ucrainei. ”Această mobilizare militară reduce timpul de avertizare în cazul unei decizii a Rusiei de a începe o acţiune militară agresivă.”, a spus Jens Stoltenberg, Secretarul-General al NATO.

Polonia, Lituania şi Letonia au cerut consultări în baza articolului 4 al Tratatului NATO, care practic atestă că integritatea teritorială, independenţa sau securitatea le sunt ameninţate. Şi Uniunea Europeană pare că se pregăteşte de conflict militar. O armată europeană, separată de NATO, ar putea fi formată până în 2025. Pentru început, aceasta ar fi formată din 5000 de soldaţi, iar nu toate ţările ar fi obligate să contribuie. O decizie finală urmează să fie luată în luna martie a anului viitor.