Putin ameninţă România și Polonia: Racheta Oreșnik nu poate fi oprită de scuturile anti-rachetă

Preşedintele rus Vladimir Putin a provocat, în cadrul conferinței sale anuale, Occidentul la "un duel" cu rachete, susținând că scutul antirachetă al NATO este costisitor şi ineficient în faţa Oreşnik, folosită deja pe teritoriul ucrainean. Sesiunea de întrebări-răspunsuri pentru jurnalişti este combinată cu programul televizat "Rezultatele Anului", în care cetăţenii ruşi i-au putut pune propriile întrebări liderului rus.

• Cutremur pe scena politică după anunţul PSD că trece în Opoziţie. Un guvern minoritar PNL, USR şi UDMR ar avea 32% în Parlament

În cadrul conferinței anuale, Vladimir Putin a abordat mai multe subiecte "fierbinți", trasând direcțiile strategice ale Rusiei în viitorul apropiat. În primul rând, liderul rus a subliniat progresul forțelor ruse pe frontul din Ucraina, declarând că acestea avansează de-a lungul întregului front, consolidând astfel poziția Rusiei.

Un alt punct major a fost prezentarea noii rachete hipersonice rusești, Oreșnik, pe care Putin a descris-o drept invincibilă, cu o rază de acțiune impresionantă de 5.500 de kilometri. Liderul rus a criticat sistemele de apărare antirachetă americane, pe care le-a calificat drept scumpe și ineficiente, oferind asigurări privind superioritatea tehnologică a Rusiei.

Pe plan diplomatic, Putin a exprimat disponibilitatea de a relua dialogul cu Donald Trump, președintele ales al Statelor Unite, cu toate că nu a mai avut contacte cu acesta de peste patru ani. Deși a precizat că nu există o dată fixă pentru o eventuală întâlnire, liderul rus s-a declarat deschis către o cooperare viitoare.

În ceea ce privește economia internă, Putin a recunoscut provocările generate de "supraîncălzirea economică", care au condus la o inflație ridicată. El a subliniat necesitatea unor măsuri imediate din partea guvernului și a băncii centrale pentru a controla ritmul economic și a stabiliza piața.

UPDATE 14:50 Preşedintele rus Vladimir Putin a descris joi deversarea de ţiţei cauzată de scufundarea a două petroliere în regiunea rusă Krasnodar duminică drept un "dezastru ecologic" şi a cerut măsuri pentru atenuarea consecinţelor şi evitarea extinderii poluării. "După cum am fost informat, căpitanii au încălcat normele (de securitate) şi nu au pus la timp navele în siguranţă. Unele nave au căutat adăpost şi nu li s-a întâmplat nimic. Dar acestea nu au făcut-o şi s-au ancorat în locuri necorăspunzătoare", a spus el.

UPDATE 14:40 „Israelul continuă activitățile ilegale de colonizare”, a declarat Vladimir Putin, întrebat de un jurnalist turc despre războiul din Gaza. Totodată, liderul rus a condamnat decizia IDF de intra în Siria pentru a controla o porțiune de teritoriu din zona tampon. 

UPDATE 14:10 Putin a declarat că Rusia este pregătită pentru negocieri cu Ucraina. El a fost întrebat dacă este dispus să facă compromisuri „în vreun fel” în privința țării vecine. "Politica este arta compromisului", a răspuns liderul de la Kremlin și susține că Rusia a a fost mereu pregătită de compromisuri și negocieri, însă Ucraina a refuzat. 

Putin susține că în 2022, la Istanbul, s-a ajuns la un acord pe care Ucraina l-a acceptat, însă, ulterior, și-a schimbat poziția. Kievul s-a retras după vizita fostului premier birtanic Boris Johnson în Ucraina și după declarațiile acestuia potrivit cărora „trebuie să lupte până la ultimul ucrainean”.  

UPDATE 14:00 Președintele Rusiei a lăudat relațiile dintre Moscova și Beijing, despre care spune că au atins un nivel nemaiîntâlnit până acum. Rusia și China își coordonează acțiunile pe scena internațională și vor continua să facă acest lucru.

UPDATE 13:50 Aproape toate ţările Alianţei Nord-Atlantice se află în război cu Rusia, a declarat joi preşedintele rus Vladimir Putin. Însă, Federaţia Rusă a devenit mult mai puternică în ultimii doi sau trei ani, contrar aşteptărilor Occidentului, a subliniat liderul de la Kremlin.

Putin crede, pe de altă parte, că numărul ucrainenilor dispuşi să lupte se va epuiza în curând. El susţine, pe de altă parte, că Rusia este pregătită pentru negocieri şi compromisuri,  dar „cealaltă parte a refuzat”.

UPDATE 13:20 Liderul rus a susţinut că încă nu s-a întâlnit cu Bashar al-Assad, preşedintele sirian răsturnat la începutul lunii decembrie şi care s-a refugiat cu familia sa în Rusia, dar că "intenţionează să o facă". "Nu l-am văzut încă pe preşedintele Assad de la sosirea sa la Moscova, dar intenţionez să o fac. Cu siguranţă voi vorbi cu el", a declarat Putin ca răspuns la o întrebare din partea unui jurnalist american.

UPDATE 13:00 Putin a transmis că nu a mai vorbit cu președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, de peste patru ani și nu este sigur când va avea următoarea întâlnire sau discuție cu acesta. „Sunt pregătit să-l întâlnesc, dacă își dorește acest lucru”, afirmă el.

UPDATE 12:10 Vladimir Putin a declarat că Vestul nu are "nicio șansă" să intercepteze noua rachetă Oreșnik folosită asupra teritoriului ucrainean. „Să facem un experiment sau un duel”, adaugă Putin. "Alegem o țintă în Kiev, aducem acolo apărarea antiaeriană occidentală și vedem dacă reușesc să o intercepteze. Va fi interesant pentru noi”, spune el.

Președintele rus a menționat că SUA au desfășurat mai multe sisteme de apărare în România și Polonia, în țara noastră fiind unul cu o rază de 300 de kilometri. Liderul de la Kremlin a subliniat că Oreșnik este o rachetă cu rază intermediară de acţiune. "Vestul crede că pot fi interceptate ușor, la momentul lansării. Ce le pot spune? Să-și încerce norocul. Există diferite tipuri de apărare, sistemele Patriot, sistemele THAAD. De mulți ani le-am cerut americanilor să nu le implementeze, altfel ar trebui să găsim, la rândul nostru, sisteme care să ne permită să penetram apărarea lor. Practic, toate acestea duc doar la noi cheltuieli, mai ales pentru contribuabilii americani, fără a aduce nimic în schimb.

Acest sistem a fost dezvoltat și implementat. Sunt două poziții în România și în Polonia. Și sunt 24 de sisteme anti-rachetă desfășurate, care pot intercepta rachete la altitudini de 80 până la 250 de kilometri. În Polonia, există o modificare mai nouă. Poate intercepta până la 1000 de kilometri și la altitudini de până la 500 de kilometri, în timp ce Oreșnik este o rachetă cu rază intermediară de 1000 până la 5500 de kilometri. Acum, imaginați-vă că sistemul nostru este desfășurat la 2000 de kilometri distanță.

Chiar dacă sistemul anti-rachetă este desfășurat în Polonia, nu o va putea intercepta. Ei spun că racheta este foarte vulnerabilă în momentul lansării, dar nu vor putea intercepta aceste rachete. Mai mult, siturile de lansare sunt protejate. De asemenea, durează câteva secunde ca sistemul anti-rachetă să ajungă la rachetă, prea târziu pentru a o intercepta. Deci, nu există șanse ca racheta să fie doborâtă. Dacă experții din Vest cred asta, atunci să vină cu o propunere pentru noi. Iar Statele Unite pot sugera un fel de experiment tehnologic, un duel high-tech al secolului 21, pot desemna un țintă, să zicem în Kiev, pot concentra toate sistemele lor de apărare aeriană și apărare anti-rachetă acolo. Și noi o vom lovi cu un Oreșnik și vom vedea ce se întâmplă. Suntem dispuși să facem un astfel de experiment", a declarat Putin.  

UPDATE 11:55 Întrebat cât de aproape este victoria Rusiei în Ucraina, Vladimir Putin a declarat că situația se schimbă semnificativ și că forțele rusești avansează pe front, kilometru cu kilometru în fiecare zi, și se îndreaptă spre îndeplinirea obiectivelor stabilite. Liderul de la Kremlin a mai spus că nu poate oferi o dată precisă pentru eliberarea regiunii Kursk, și că "băieții noștri luptă în continuare, dar regiunea va fi eliberată". „Din punct de vedere militar, nu are sens ca Ucraina să pătrundă în regiunea Kursk”, spune el, adăugând că vor fi eliminați „cu siguranță”. 

UPDATE 11:50 În ceea ce privește creșterea prețurilor, în special pentru pâine și combustibili, Putin a declarat că cererea pentru anumite produse a depășit oferta. Rata dobânzii a fost crescută de banca centrală, afirmă el, adăugând că experții au sugerat că această măsură ar fi trebuit implementată mai devreme. Putin a mai adăugat că creșterea prețurilor este o problemă, dar menținerea condițiilor macroeconomice stabile va ajuta la temperarea acestei tendințe.

UPDATE 11:30 Întrebat dacă economia rusă reușește să rămână pe linia de plutire, Putin a răspuns că situația este stabilă și „continuă să avanseze împotriva tuturor dificultăților” în ciuda ceea ce el numește „amenințări externe”.

Referitor la inflație, Putin recunoaște că atingerea unei rate de 9% este îngrijorătoare, dar subliniază că, în general, situația rămâne stabilă. De asemenea, el susține că Rusia ocupă locul patru la nivel mondial în ceea ce privește paritatea puterii de cumpărare

UPDATE 11:05 A început conferința anuală a președintelui rus Vladimir Putin. 

Subiectele abordate de Putin la conferința "Linia directă"

Potrivit agenţiei oficiale TASS, Putin va răspunde întrebărilor referitoare la relaţiile cu Uniunea Europeană şi Statele Unite, va comenta criza din Orientul Mijlociu, dar şi relaţiile Rusiei cu Armenia şi Republica Moldova şi interacţiunea cu Republica Populară Chineză.

Este de aşteptat ca liderul de la Kremlin să răspundă, de asemenea, întrebărilor ruşilor - dintre care unii, de pe cele 11 fusuri orare care acoperă ţara, au trimis deja întrebările lor. Potrivit TASS, au fost primite deja peste 2 milioane de apeluri.

Tradiţionalele sesiuni anuale de întrebări şi răspunsuri ale lui Putin, care durează adesea ore întregi, sunt în mare parte un spectacol televizat, fiind în acelaşi timp un cadru rar în care acesta răspunde unor întrebări incomode, notează AFP.

El se va adresa ruşilor pe măsură ce conflictul din Ucraina se intensifică în ultimele săptămâni şi ambele părţi încearcă să obţină un avantaj înainte ca Donald Trump - care a cerut începerea negocierilor - să vină la Casa Albă în ianuarie. El va vorbi, de asemenea, în timp ce economia Rusiei, aflată în stare de război de la începutul anului 2022, se confruntă cu incertitudini tot mai mari.

Evenimentul are loc la două zile după ce un important general al armatei ruse a fost ucis de o bombă plasată într-o trotinetă electrică la Moscova, în cel mai îndrăzneţ asasinat revendicat de Kiev de la începutul conflictului. Igor Kirillov este cea mai înaltă personalitate militară ucisă de Ucraina în Rusia, iar Putin nu a comentat încă public lovitura.

Liderul rus, aflat la putere din 2000, a adoptat un ton încrezător la începutul acestei săptămâni, afirmând că trupele sale deţin supremaţia în Ucraina. Armata Moscovei a avansat în cel mai rapid ritm în noiembrie în estul Ucrainei din prima lună a atacului său din 2022.

Căderea lui Assad, lovitură de imagine pentru Kremlin

Dar în timp ce Rusia era concentrată pe avansul său în estul Ucrainei, căderea aliatului său Bashar al-Assad în Siria a dat o lovitură majoră imaginii de putere a Kremlinului. Al-Assad a fugit la Moscova după ce armata sa susţinută de Rusia nu a reuşit să reziste unei ofensive a rebelilor din opoziţie. Viitorul bazelor ruseşti din Siria este acum sub semnul întrebării, iar amploarea represiunii sub conducerea lui al-Assad, în timpul celor 13 ani de război civil din ţară, este pusă în evidenţă.

Acasă, gospodăriile ruseşti plătesc, de asemenea, un preţ tot mai mare pentru campania militară din Ucraina. Putin a calificat sancţiunile occidentale drept un „eşec”, însă analiştii au avertizat cu privire la previziunile negative pentru 2025, chiar şi presa rusă de stat - care în mod normal se ţine departe de subiectele de nemulţumire socială - acordând mai multă atenţie familiilor în dificultate. Preţul untului, de pildă, în Rusia a crescut cu o treime de la începutul anului. Iar deficitul tot mai mare de forţă de muncă - cu mii de bărbaţi pe front sau în exil - a afectat treptat toate domeniile vieţii din ţară. Putin, în vârstă de 72 de ani, a recunoscut luna trecută problema, fără a indica o cauză. „Lipsa unui număr adecvat de lucrători este astăzi unul dintre principalele obstacole în calea creşterii noastre economice”, a declarat el.

Putin - ai cărui adversari politici sunt fie în închisoare, fie în exil, fie morţi - a prezidat cea mai mare represiune împotriva disidenţei din Rusia de la era sovietică. Conferinţa de presă are loc cu două luni înainte de a se împlini trei ani de la decizia sa de a trimite trupe în Ucraina şi la un an de la moartea opozantului Kremlinului Aleksei Navalnîi într-o închisoare din Arctica.

Într-o ţară ca Rusia, în care sistemul politic este construit în jurul unui singur om - Vladimir Putin - apariţia maraton de sfârşit de an la televizor a liderului de la Kremlin este mai mult decât un simplu spectacol TV. Este o platformă cheie pentru portretizarea sa ca un mix între „părintele naţiunii” şi „ţarul cel bun” - reamintind publicului rus cine este la conducere şi creând impresia că le poate rezolva problemele de zi cu zi. Aveţi o gaură în acoperiş? Putin o va repara. Sunteţi îngrijorat de creşterea preţurilor? Putin va lua măsuri - comentează BBC.

Kremlinul tratează acest eveniment ca pe unul important: canalul de ştiri al televiziunii de stat are deja o numărătoare inversă pe ecran până la începerea programului, plus un grafic cu un total al întrebărilor adresate prin telefon. Anul trecut, emisiunea cu Putin a durat mai mult de patru ore.