Război Rusia - Ucraina, ziua 211 LIVE TEXT. Lavrov acuză Occidentul, la ONU, că a tolerat atacurile Ucrainei în Donbas. NATO respinge "retorica nucleară iresponsabilă" a Rusiei

Război Rusia - Ucraina, ziua 211. Mobilizarea parțială anunțată de Vladimir Putin a declanșat, în marile orașe ale Federației, cele mai ample proteste de la începutul războiului din Ucraina. Sute de ruși revoltați au fost arestaţi, iar procurorii îi ameninţă cu 15 ani de închisoare. Deși ministrul Apărării de la Moscova a anuntat că mobilizarea îi va viza doar pe rezerviștii care au luptat deja în teatre de operații, oamenii se tem că mișcarea este, în realitate, o mobilizare generală mascată. Deja, mulți au luat cu asalt granițele înainte de a fi chemaţi la armată şi trimişi pe front. Între timp, Ucraina a anunţat un schimb cu Rusia prin care 215 militari, inclusiv şefi ai apărării de la combinatul siderurgic Azovstal din oraşul Mariupol, simbol al rezistenţei la invazia rusă.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - 110, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 111 - 190, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 191 - prezent, aici

UPDATE 22:22. Putin le dă el însuși indicații generalilor pe teren

Două surse anonime au declarat pentru CNN că președintele rus Vladimir Putin dă el însuși ordine tactice generalilor din teren, notează Mediafax. Cele două surse anonime au declarat, pentru CNN, că președintele rus Vladimir Putin dă el însuși ordine tactice, lăsând să se înțeleagă că există o „structură de comandă disfuncțională”, a relatat presa americană. Ofițerii ruși au fost auziți plângându-se în conversații interceptate cu prieteni și rude despre procesul de luare a deciziilor, a relatat CNN.

UPDATE 21:52. NATO respinge "retorica nucleară iresponsabilă" a Rusiei şi planul anexării unor regiuni ucrainene

Alianţa Nord-Atlantică a condamnat vehement, joi seară, "retorica nucleară iresponsabilă" a Rusiei şi a denunţat planurile de organizare a referendumurilor în regiuni din sud-estul Ucrainei, avertizând că nu va recunoaşte anexarea acestora. "Condamnăm în cei mai puternici termeni planul de organizare a aşa-numitelor «referendumuri» pentru unirea cu Federaţia Rusă în regiuni ucrainene controlate parţial de armata rusă. (...) După cum a reafirmat Adunarea Generală ONU în rezoluţia denumită «Agresiune împotriva Ucrainei», adoptată pe 2 martie 2022, nicio anexare de teritoriu prin ameninţări sau utilizarea forţei nu va fi recunoscută ca legală. Aliaţii nu au recunoscut şi nu vor recunoaşte niciodată anexarea ilegală şi nelegitimă a Crimeei. Farsele de referendumuri în regiunile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson nu au nicio legitimitate şi vor fi încălcări evidente ale Cartei ONU. Aliaţii din cadrul NATO nu vor recunoaşte anexarea ilegală şi nelegitimă a acestor regiuni. Aceste teritorii sunt ale Ucrainei. Le cerem tuturor statelor să respingă încercările evidente de a cuceri teritorii", anunţă Alianţa Nord-Atlantică într-un comunicat postat pe site-ul oficial, citat de Mediafax.

"Aceste decizii ruse, inclusiv mobilizarea parţială, constituie o nouă escaladare a războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. Continuăm să respingem retorica nucleară iresponsabilă a Rusiei. Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru război, pentru suferinţele imense pe care agresiunea sa le aduce asupra poporului ucrainean, precum şi pentru costurile războiului, inclusiv pentru cetăţenii ruşi mobilizaţi acum. Oprirea conflictului depinde de Rusia. Rusia trebuie să înceteze imediat acest război şi să se retragă din Ucraina", precizează NATO.

UPDATE 21:48. Serghei Lavrov acuză Occidentul, la ONU, că a tolerat atacurile Ucrainei în Donbas

Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a respins, în cadrul Consiliului de Securitate ONU, acuzaţiile Occidentului la adresa Rusiei şi a criticat susţinerea oferită Ucrainei, acuzând că Administraţia de la Kiev beneficiază de "impunitate", notează Mediafax. "Kievul îşi datorează impunitatea partenerilor occidentali", a declarat Serghei Lavrov, conform cotidianului Le Monde, într-o declaraţie oficială făcută la o reuniune ministerială a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, în New York.

Lavrov a respins acuzaţiile Occidentului privind crimele de război comise de armata rusă în Ucraina şi a denunţat activităţile militare ucrainene în regiunile separatiste începând din 2014. "Statele Unite şi aliaţii lor, prin complicitatea organizaţiilor internaţionale pentru drepturile omului, au acoperit crimele comise de regimul de la Kiev", a acuzat ministrul rus de Externe, susţinând că populaţia din Donbas "a suferit". "Washingtonul, Parisul, Berlinul au închis ochii în mod cinic la problema din Donbas", a acuzat Lavrov, potrivit postului francez LCI, subliniind că a fost "inevitabilă" intervenţia militară rusă, pe care Moscova o numeşte "operaţiune specială".

La aceeaşi reuniune, secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, a catalogat drept "total inacceptabile" afirmaţiile despre un conflict nuclear şi a avertizat Rusia asupra planurilor de anexare a unor regiuni din sud-estul Ucrainei. Referendumuri în sensul unirii cu Rusia sunt programate în următoarele zile în regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, aflate în mare parte sub ocupaţie rusă şi reprezentând 15% din teritoriul Ucrainei. "Orice anexare a teritoriului unui stat de către alt stat, prin ameninţare sau prin utilizarea forţei, reprezintă încălcări ale Cartei ONU şi ale legislaţiei internaţionale", a afirmat Guterres. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat miercuri că nu ar ezita să recurgă la arme nucleare dacă vor exista ameninţări asupra teritoriului rus.

UPDATE 21:45. Antonio Guterres critică ameninţările nucleare şi planul Rusiei de anexare a unor regiuni ucrainene

Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, a catalogat joi drept "total inacceptabile" afirmaţiile despre un conflict nuclear şi a avertizat Rusia asupra planurilor de anexare a unor regiuni din sud-estul Ucrainei, notează Mediafax. Referendumuri în sensul unirii cu Rusia sunt programate în următoarele zile în regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, aflate în mare parte sub ocupaţie rusă şi reprezentând 15% din teritoriul Ucrainei.

Antonio Guterres a afirmat, la o reuniune ministerială a Consiliului de Securitate ONU, că este îngrijorat de aceste referendumuri. "Orice anexare a teritoriului unui stat de către alt stat, prin ameninţare sau prin utilizarea forţei, reprezintă încălcări ale Cartei ONU şi ale legislaţiei internaţionale", a atras atenţia Guterres, citat de agenţia Reuters. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat miercuri că nu ar ezita să recurgă la arme nucleare dacă vor exista ameninţări asupra teritoriului rus.

UPDATE 18:11. Germania anunţă că este pregătită să primească dezertori ruşi în urma mobilizării

Germania este pregătită să primescă dezertori din armata rusă ”ameninţaţi de o reprimare gravă”, anunţă ministrul german de Interne Nancy Faeser într-un interviu acordat ediţiei de duminică a ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), publicat joi, la o zi după ce Vladimir Putin a anunţat mobilizarea rezerviştilor pentru a lupta în Ucraina, relatează AFP, citat de news.ro.

”Cel care i se opune în mod curajos lui Putin şi se pune astfel în mare pericol poate cere azil politic în Germania”, declară  Nancy Faeser în acest interviu. Ministrul german al Justţiei Marco Buschmann afirmă, la rândul său, într-un mesaj postat pe Twitter, cu hashtagul ”#mobilizare parţială” că ruşii care fug din ţara lor sunt ”bineveniţi” în Germnaia. El observă că ”mulţi ruşi îşi părăsesc ţara”. ”Toţi cei care urăsc calea aleasă de Putin şi iubesc democraţia liberală sunt bineveniţi în Germaia”, scrie ministrul liberal al Justiţiei. Obţinerea azilului politic în Germnia nu este însă deloc un proces automat. Este vorba despre decizii individuale, în urma unui control de securitate, precizează ministrul Justiţiei.

UPDATE 18:00. Liderul parlamentar Viaceslav Volodin îi cheamă pe deputaţi să se ducă la război

Liderul parlamentar rus Viaceslav Volodin i-a chemat pe deputaţii Dumei să ia parte la războiul din Ucraina în urma ordinului de mobilizare parţială, relatează joi DPA, citată de Agerpres. "Cei care îndeplinesc cerinţele mobilizării parţiale ar trebui să ajute cu participarea lor la operaţiunea militară specială", a declarat şeful Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului) joi pe canalul său de Telegram. "Nu există protecţie pentru deputaţi", a insistat el. Preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat miercuri o mobilizare parţială în care sunt chemaţi 300.000 de rezervişti cu experienţă de luptă.

Şeful parlamentului a reacţionat la punctul de vedere, care nu este neobişnuit în cercurile parlamentare, că apelul lui Putin pentru apărarea naţională nu li se aplică. Un parlamentar, de exemplu, a spus că este nevoie de el în ţară. În acelaşi timp, Volodin a lăudat faptul că există parlamentari deja desfăşuraţi în regiunea ocupată Donbas din estul Ucrainei. Potrivit acestuia, numai rezerviştii cu experienţă de luptă şi pregătire militară specială sunt chemaţi. Omul de încredere al lui Putin a recunoscut de asemenea că "apar întrebări care îngrijorează cetăţenii" ruşi în urma unor proteste în stradă şi informaţii despre exodul în masă al tinerilor ruşi din ţară. Volodin a declarat că astăzi trupele ruse din Ucraina luptă de asemenea împotriva "forţelor NATO". "În Ucraina există instructori NATO, mercenari din ţările NATO, tehnologie, arme şi muniţie NATO", a spus el. Sunt 1.000 de kilometri de linie de front pentru a o apăra, a adăugat preşedintele Dumei de Stat.

UPDATE 17:33. Agenţi ruşi din sectorul ucrainean al apărării transmit Moscovei planuri de luptă

Rusia are agenţi în sectorul de apărare al Ucrainei care transmit informaţii confidenţiale Moscovei şi îi permit Rusiei să anticipeze mişcările armatei ucrainene pe câmpul de luptă, a declarat joi reprezentantul preşedintelui Volodimir Zelenski în Rada Supremă (parlamentul unicameral ucrainean), relatează agenţiile de presă Reuters şi RBC.ua, citate de Agerpres. "Nu putem să subestimăm inamicul", a remarcat Fiodor Venislavski într-o conferinţă de presă. "Direcţia lor principală de informaţii are, din păcate, mulţi agenţi, inclusiv în sectorul nostru de apărare. Cred că ei înţeleg, parţial, următorii paşi ai forţelor noastre armate pe care îi vom observa în viitorul apropiat", a spus el.

Ruşii încearcă să contracareze, de exemplu, prin mobilizare operaţiunile ofensive de succes ale armatei ucrainene, a apreciat oficialitatea ucraineană, adăugând că mobilizarea, decretată în ajun de Moscova, nu este o acţiune care să aibă efect imediat. Este vorba de săptămâni, chiar de luni, a remarcat acesta. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a deconspirat şi reţinut recent mai mulţi membri ai unei reţele interregionale a FSB (Serviciul Federal de Securitate din Rusia, ex-KGB) care a transmis invadatorilor informaţii despre obiective militare şi strategice din toată Ucraina, notează RBC.ua.

UPDATE 17:00. Rusia confirmă eliberarea a 55 de militari într-un schimb de prizonieri cu Ucraina

Ministerul apărării de la Moscova a comunicat joi că 55 de militari ruşi au revenit în Rusia în urma celui mai mare schimb de prizonieri cu Ucraina de la începutul războiului, transmite Reuters, citat de Agerpres. La întâlnirea zilnică cu presa, ministerul a anunţat că luptătorii din forţele armate ruse şi din rândul aliaţilor acestora din regiunile ucrainene separatiste au fost transportaţi în Rusia cu un avion militar şi în prezent li se fac controale medicale.

Schimbul de prizonieri - apreciat de Reuters ca surprinzător - a implicat 300 de combatanţi, inclusiv 10 străini, precum şi comandanţi ucraineni care au participat la rezistenţa îndelungată de la Mariupol. Operaţiunea a fost mediată de Arabia Saudită şi a avut loc imediat înaintea referendumurilor pentru unirea cu Rusia anunţate în teritoriile ucrainene ocupate.

UPDATE 15:30. Ucraina, invitată să-şi părăsească propriul teritoriu, altfel va fi considerată "ocupant"

Un responsabil prorus numit de Moscova în administraţia din regiunea Zaporojie (sudul Ucrainei) a declarat joi că trupele ucrainene trebuie să părăsească imediat regiunea, în mare parte controlată de forţele ruse, întrucât, în caz contrar, după desfăşurarea referendumului de alipire la Rusia vor fi considerate drept "ocupante", relatează mediile de stat ruse, între care şi cotidianul Kommersant, citat de Agerpres. Armata rusă controlează în prezent 73% din teritoriul regiunii Zaporojie, restul de 27%, inclusiv centrul regional Zaporojie, se află sub controlul puterii de la Kiev, indică agenţia de presă de stat rusă RIA Novosti.

Forţele armate ucrainene trebuie să se retragă imediat din restul teritoriului regiunii Zaporojie, a declarat Vladimir Rogov, membru în Consiliul principal al administraţiei (de ocupaţie) din această regiune din sudul Ucrainei, un politician prorus despre care presa ucraineană a scris că ar avea legături cu reţele de crimă organizată. "În caz contrar, după referendumul ce va fi urmat de ieşirea regiunii din componenţa Ucrainei prin declararea independenţei şi alipirea la Federaţia Rusă, forţele ucrainene vor fi percepute ca 'ocupante', iar oricare dintre acţiunile lor drept agresiune împotriva Rusiei", a declarat acesta.

Referendumuri au fost anunţate pe teritoriul autoproclamatelor republici 'populare' Lugansk şi Doneţk (LNR), respectiv (DNR), componente ale zonei miniere Donbas din estul Ucrainei şi în regiunile din sudul ţării, Herson şi Zaporojie, reprezentând aproximativ 15% din teritoriul ucrainean. Responsabili proruşi din regiunea Zaporojie au declarat anterior că referendumul vizează întreaga regiune, nu doar partea controlată de armata rusă.

Locuitorii regiunilor Zaporojie şi Herson vor răspunde la întrebări despre secesiunea de Ucraina, formarea unui stat independent şi intrarea în componenţa Federaţiei Ruse în urma acestui referendum, notează Kommersant. Autoproclamatele republici Doneţk şi Lugansk au fost recunoscute de Moscova cu două zile înainte de invazia rusă în 24 februarie, de aceea locuitorii de aici vor fi invitaţi să răspundă doar dacă sunt de acord cu alipirea la Rusia, conform media oficiale ruse.

UPDATE 15:01. Cel puţin şase morţi şi şase răniţi în Doneţk, într-un bombardament al Pieţei Krîtî

Cel puţin şase persoane au fost ucise, iar alte şase rănite, joi, într-un bombardament al unei pieţe din Doneţk, un bastion al separatiştilor proruşi, în estul Ucrainei, anunţă şefil administraţiei locale proruse, Aleksei Kulemzin, relatează AFP, citat de news.ro. Potrivit informaţiilor pe cale le primim, 6 persoane au fost ucise, iar şase rănite în bombardamentul din Piaţa Krîtî”, a anunţat într-o postare pe Telegram Aleksei Kulemzin. Presa separatistă prorusă a difuzat imagini în care apare un autobuz ars şi un cadavru însângerat pe stradă, în mijlocul unor cioburi.

UPDATE 14:40. Poliţia de frontieră a Finlandei afirmă că traficul la graniţa cu Rusia s-a ''intensificat'' în timpul nopţii

Traficul în sensul de intrare la frontiera estică a Finlandei cu Rusia s-a ''intensificat'' în timpul nopţii, a anunţat joi dimineaţă Garda de Frontieră finlandeză, adăugând în acelaşi timp că situaţia este sub control, relatează Reuters, conform Agerpres. Finlanda monitorizează îndeaproape situaţia din Rusia vecină în urma ordinului de mobilizare militară dat de preşedintele Vladimir Putin, a declarat miercuri ministrul finlandez al apărării, Antti Kaikkonen. Cu toate acestea, numărul persoanelor care au trecut miercuri frontiera a fost mai mic decât în weekend, a declarat şeful departamentului de afaceri internaţionale al poliţiei de frontieră finlandeze, Matti Pitkaniitty. El a mai precizat că 4.824 de ruşi au sosit miercuri în Finlanda prin frontiera de est, faţă de 3.133 cu o săptămână înainte.

UPDATE 14:29. Kremlinul respinge informațiile despre un exod al rușilor după apelul de mobilizare

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului spune că rapoartele despre un exod al bărbaților ruși care ar putea fi chemați ca rezerviști după mobilizarea parțială anunțată de Vladimir Putin sunt "exagerate". Dmitri Peskov, însă, nu a negat informațiile din presa rusă, potrivit cărora unii protestatari reținuți miercuri seară ar fi primit ordine de înrolare. 

"Acest lucru nu este împotriva legii", a spus oficialul de la Kremlin. 

Peste 1.3000 de persoane au fost arestate pentru că au protestat împotriva ordinului de mobilizare parțială anunțat de Putin, potrivit grupului rus pentru drepturile omului OVD-Info. Dintre cei reținuți, 16 au fost citați să se prezinte la serviciul militar, susține grupul, conform BBC News.

UPDATE 13:55. ISW: Mobilizarea ruşilor NU va schimba cursul războiului

Mobilizarea parțială anunţată de Vladimir Putin în Federația Rusă nu va afecta cursul războiului în următoarele luni, susţin experţii de la grupul american de analiză Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Anunțul mobilizarea parțială al președintelui rus Vladimir Putin arată multe probleme cu care se confruntă Rusia în invazia sa din Ucraina, fiind puțin probabil ca Moscova să rezolve aceste probleme în lunile următoare, susţin experţii. Mai multe detalii, aici

UPDATE 12:55. Războiul rus din Ucraina ”se va încheia doar în jurul unei mese” a negocierilor, dă asigurări Macron

Preşedintele francez Emmanuel Macron consideră că Războiul rus din Ucraina ”se va încheia doar în jurul unei mese” a negocierilor şi îşi reiterează poziţia prin care îndeamnă la o dezescaladare prin dialog. ”Nu voi spune nimic care să conducă la escaladare”, a declart el postului BFMTV în aeronava prezidenţială, la întoarcerea de la Adunarea Generală a ONU, la New York. Un armistiţiu nu ar trebui, însă ”încheiat cu orice preţ” între ucraineni şi ruşi, a subliniat Macron. ”Trebuie să ne punem în mod colectiv în situaţia de a produce un dialog colectiv către pace”, a precizat el. Emmanuel Macron a avertizat Rusia, care în opinia sa a ”decis să facă un pas către escaladare”, la o zi după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat o mobilizare în Războiul rus din Ucraina, a anunţat referendumuri de anexare în patru regiuni ucrainene şi a ameninţat Occidentul cu arma nucleară. ”Rusia este pe cale să se izoleze pe plan diplomatic. Ea se decuplează de restul lumii”, a tras el un semnal de alarmă. Însă ”noi nu suntem în război cu Rusia”, a ţinut Macron să sublinieze, îndemnând că ”trebuie să ajutăm Ucraina să-şi apere teritoriul”. În criza energetică, şeful statului francez a declarat că, în această iarnă linia este ”sobrietatea, nu raţionalizarea”. 

”Putem ieşi din iarnă, dacă fiecare îşi joacă rolul”, a declarat el, potrivit News.ro, îndemnând micile întreprinderi să aştepte înainte să negocieze contracte energetice. ”În săptămânile viitoare, preţurile vor scădea”, dă el asigurări, subliniind asupra o cooperare în acest sens cu celelalte state mebre ale Uniunii Europene (UE).

UPDATE 11:52. Peste 1.300 de arestări în Rusia, la manifestaţii împotriva mobilizării lui Putin în războiul din Ucraina

În total, 1.332 de persoane au fost arestate în Rusia, la manifestaţii improvizate împotriva mobilizării parţiale în Războiul rus din Ucraina, anunţată miercuri de către preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit ONG-ului OVD-Info, relatează AFP. Potrivit OVD-Info, o organizaţie specializată în numărarea arestărilor, mobilizări au avut loc miercuri în 38 de oraşe din Rusia. 

Acestea sunt cele mai importante proteste din Rusia de la cele care au avut loc după anunţarea invaziei Ucrainei de către Putin, în la sfârşitul lui februarie.Jurnalişti AFP au văzut, la Moscova, cel puţin 50 de arestări pe una dintre principalele artere ale capitalei ruse. La Sankt Petersburg, al doilea cel mai important rus, un autobuz plin cu persoane arestate a fost luat de poliţie din centrul oraşului.

UPDATE 11:25. Alain Delon îl va intervieva pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la TV5

Alain Delon va dialoga, vineri, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Legendarul actor va fi la ora 13.30 în duplex cu liderul ucrainean, în cadrul unui interviu moderat de Cyril Viguier pentru TV5 Monde. La un an de la ultima sa apariţie publică, Alain Delon a revenit săptămâna aceasta în faţa camerelor pentru a-şi afirma sprijinul pentru poporul ucrainean. Într-o secvenţă difuzată la începutul acestei săptămâni pe canalul internaţional francofon, actorul denunţă atrocităţile conflictului. 

„Ceea ce i se întâmplă Ucrainei m-a întristat şi mişcat profund, de aceea lupt pentru ei”, a spus el. Actorul în vârstă de 86 de ani a participat şi la un program special dedicat poetului ucrainean Taras Shevchenko, care tocmai a fost reeditat de Seghers - şi din care a citit câteva rânduri în direct.

UPDATE 10:00. Zece străini, prizonieri de război, eliberaţi de ruși după un acord mediat de saudiți. Printre ei 5 britanici, unul condamnat la moarte

Zece prizonieri de război au fost eliberaţi în cadrul unui schimb Ucraina-Rusia, mediat de prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman, între aceştia fiind americani, britanici, suedezi, croaţi şi marocani. Britanicul Aiden Aslin, condamnat la moarte după ce a fost capturat în estul Ucrainei, se află printre cei eliberaţi, transmite BBC. 

Guvernul Arabiei Saudite a declarat, miercuri, că Rusia a eliberat 10 prizonieri de război în urma medierii prinţului moştenitor saudit Mohammed bin Salman. Din grup ar face parte cetăţeni americani, britanici, suedezi, croaţi şi marocani.  "Autorităţile saudite relevante i-au primit şi i-au transferat din Rusia în regat şi facilitează procedurile pentru întoarcerea lor în siguranţă în ţările lor respective", se arată într-o declaraţie a Ministerului saudit de Externe. Britanicul Aiden Aslin se numără printre cei eliberaţi.  Ministrul Sănătăţii, Robert Jenrick, a confirmat că Aiden Aslin, care a fost condamnat la moarte după ce a fost capturat de către forţele susţinătoare ale Rusiei în estul Ucrainei, se numără printre cei care au fost eliberaţi.   

UPDATE 9:30. Rușii încearcă prin orice mijloace să fugă de războiul lui Putin. Cozi de mașini la granița cu Georgia și Finlanda, bilete de avion epuizate

După anunțul lui Vladimir Putin privind mobilizarea parțială, rușii au început să fugă din ţară ca să nu ajung carne de tun într-un război în care nu cred, iar alţii au trecut la proteste. La granițele cu Finlanda și Georgia s-au format cozi uriașe de mașini, potrivit NEXTA. Detalii și imaginici, aici

UPDATE 9:03. Turcia a condamnat referendumurile ruse din Ucraina

Turcia a condamnat, miercuri, referendumurile de anexare "ilegitime" ale Rusiei în patru regiuni aflate sub controlul său în Ucraina. "Asemenea fapte împlinite ilegitime nu vor fi recunoscute de comunitatea internaţională", a declarat Ministerul turc de Externe într-un comunicat, potrivit News.ro. 

Turcia nu a recunoscut niciodată anexarea de către Moscova a peninsulei Crimeea a Ucrainei, care a avut loc în primele luni ale unui conflict fierbinte care a izbucnit în 2014 şi a culminat cu intervenţia Rusiei în Ucraina pe 24 februarie. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care are relaţii cu Kievul şi Moscova, a încercat să deschidă discuţii şi să ajungă la un armistiţiu, până acum fără succes. Însă decizia Rusiei de a organiza în curând referendumuri privind anexarea teritoriilor cucerite şi de a mobiliza parţial rezerviştii marchează o agravare a conflictului. Marţi, preşedintele Erdogan le-a spus liderilor mondiali reuniţi la ONU, la New York, că Moscova şi Kievul au nevoie de ajutor pentru a găsi o "rezolvare demnă" a crizei.

UPDATE 8:54. Situaţia de la centrala Zaporojie se deteriorează şi mai mult, avertizează AIEA. 

Situaţia de la centrala nucleară Zaporojie din Ucraina "se deteriorează şi mai mult", a avertizat miercuri directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, în timp ce ucrainenii acuzau Rusia că a bombardat-o din nou, potrrivit News.ro. "Situaţia încă se deteriorează şi nu ne putem permite luxul de a aştepta să se întâmple ceva catastrofal", a spus Grossi după o întâlnire despre situaţie la reprezentanţa franceză la ONU, deschisă de preşedintele Emmanuel Macron. Directorul AIEA a spus că a discutat despre asta cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, pe care l-a întâlnit miercuri dimineaţă în marja Adunării Generale a ONU. 

UPDATE 8:15. Ucraina: UE analizează noi sancţiuni contra Rusiei 

Josep Borrell, înaltul reprezentant al UE pentru politica externă, a declarat miercuri seară că cei 27 iau în considerare noi sancţiuni împotriva Rusiei după "escaladarea" anunţată de Moscova, scrie AFP, potrivit News.ro. Borrell a făcut declaraţia după o reuniune informală extraordinară a miniştrilor de externe ai UE la New York, unde aceştia au adoptat o declaraţie "condamnând ferm ultima escaladare a Rusiei". "Vom continua să creştem ajutorul nostru militar şi să studiem noi măsuri restrictive" împotriva Rusiei, a spus Borell.

UPDATE 7:18. Volodimir Zelenski cere ca Rusiei să-i fie retras dreptul de veto la ONU

Președintele Volodimir Zelenski a cerut ca un tribunal special al Națiunilor Unite să impună "pedepse corecte" Rusiei pentru invazia sa în Ucraina, inclusiv sancțiuni financiare și privarea Moscovei de dreptul de veto în Consiliul de Securitate, scrie Reuters. Discursul lui Zelenski în fața liderilor mondiali prezenți la Adunarea Generală a ONU a avut loc miercuri, după ce președintele rus Vladimir Putin a ordonat prima mobilizare în timp de război de la cel de-al Doilea Război Mondial și a amenințat că va folosi arme nucleare pentru a apăra Rusia în ceea ce el a prezentat ca fiind o confruntare definitorie între Est și Vest. Moscova intenționează să înroleze aproximativ 300.000 de soldați, într-o escaladare aparentă a invaziei sale în Ucraina, care a început în februarie și care s-a soldat cu mii de morți, milioane de persoane st strămutate și orașele reduse la ruine. "A fost comisă o crimă împotriva Ucrainei și cerem o pedeapsă corectă. Ar trebui creat un tribunal special pentru a pedepsi Rusia pentru crima de agresiune împotriva statului nostru... Rusia ar trebui să plătească pentru acest război cu bunurile sale", a declarat Zelenski în fața organismului ONU, îndemnând ONU să "elimine dreptul de veto" al Rusiei în calitate de membru al Consiliului de Securitate. Zelenski a prezentat ceea ce a spus că sunt cinci condiții nenegociabile pentru pace. Printre acestea se numără pedepsirea agresiunii rusești, restabilirea securității și integrității teritoriale a Ucrainei și garanții de securitate. Numeroși delegați de la ONU l-au ovaționat pe Zelenski la finalul discursului său.

"Eroii de la Azovstal" au fost eliberați

Ucraina a anunţat miercuri schimbul cu Rusia a 215 militari, inclusiv şefi ai apărării de la combinatul siderurgic Azovstal din oraşul Mariupol, simbol al rezistenţei la invazia rusă, informează AFP, potrivit News.ro. "Am reuşit să eliberăm 215 de oameni", cel mai mare schimb de la începutul invaziei ruse în februarie, a declarat la televiziune şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak.

Rusia a recuperat 55 de prizonieri, inclusiv pe fostul deputat Viktor Medvedciuk, un prieten apropiat al lui Vladimir Putin, acuzat de înaltă trădare în Ucraina, a declarat Volodimir Zelenski în discursul său zilnic. "În schimb, am dat 55 de oameni care nu merită nici regret, nici simpatie", cei care "au luptat împotriva Ucrainei şi celor care au trădat-o", a spus preşedintele ucrainean. Ca parte a acestei "operaţiuni pregătite de mult timp", cinci comandanţi militari, "supereroi", inclusiv şefi ai apărării de la Azovstal, au fost transferaţi în Turcia, a spus Zelenski. El a precizat că negocierile privind schimbul lor au fost "cele mai lungi, cele mai dificile". Aceşti oameni vor rămâne în Turcia "în siguranţă absolută şi în condiţii confortabile" până la "sfârşitul războiului", dar îşi vor putea întâlni familiile acolo, în baza unui acord cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, potrivit liderului ucrainean.

Un total de 188 de "eroi ai lui Azovstal şi Mariupol", inclusiv 108 militari din regimentul Azov, au fost schimbaţi, a spus el. "Vom face totul pentru a-i salva pe toţi cei aflaţi în captivitate în Rusia", a promis Zelenski, potrivit căruia printre prizonierii schimbaţi se numără şi femei însărcinate. Zece prizonieri de război străini - cinci britanici, doi americani, un marocan, un suedez şi un croat - al căror transfer din Rusia în Arabia Saudită mai devreme în cursul zilei, ca parte a unui schimb între Moscova şi Ucraina, a anunţat de diplomaţia saudită, fac parte din acest schimb, potrivit lui Zelenski. Ultimii apărători ucraineni ai Mariupolului, baricadaţi în uriaşa oţelărie Azovstal de pe Marea Azov, se predaseră forţelor ruse între 16 şi 20 mai, după trei luni de lupte intense.