Klaus Iohannis: Nu considerăm că războiul din Ucraina se va extinde în țările NATO

Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat, marţi, că trebuie consolidată apărarea pe flancul estic, pentru a fi pregătiţi pentru orice situaţie. Nu considerăm că războiul din Ucraina se va extinde în țările NATO, e de părere ședul statului. 

• Când scăpăm de vortexul polar şi ninsori. Jumătate din ţară, paralizată de zăpezi

Klaus Iohannis și președintele Bulgariei, Rumen Radev, au fost întrebaţi, marţi, în cadrul declaraţiilor de presă comune, dacă conflictul militar va creşte şi mai mult şi dacă există ameninţare asupra graniţelor României şi Bulgariei. ”Nu considerăm că acest conflict se va extinde în ţările NATO", a afirmat el, referitor la războiul din Ucraina. "Flancul estic trebuie să fie puternic şi trebuie să fie atât de puternic încât nimeni nu are vreodată ideea că ar trebui să atace pe flancul estic", a subliniat el, potrivit news.ro.

"Mereu ar trebui să ne gândim în perspectivă şi să ne gândim preventiv asupra riscurilor. Vedeţi că deja au început să zboare drone, ajung în Croaţia, ieri a căzut o dronă în România, avem lovituri care sunt la câţiva kilometri de graniţa cu Polonia, ceea ce este foarte, foarte îngrijorător, există potenţial pentru destabilizarea situaţiei şi în Moldova, vecină României, aşa că riscurile există, sunt prezente (...). Este şi parte, de fapt, a acestei vizite, să avem un dialog strategic şi să avem nişte eforturi comune în cadrul UE şi al NATO aşa că să nu permitem o pătrundere în securitatea în acestă regiune", a declarat Rumen Radev.

"Nu considerăm că acest conflict se va extinde în ţările NATO. Însă, pe de altă parte, vrem să fim foarte bine pregătiţi pentru orice situaţie, de aceea în flancul estic trebuie să consolidăm apărarea. Flancul estic trebuie să fie puternic şi trebuie să fie atât de puternic încât nimeni nu are vreodată ideea că ar trebui să atace pe flancul estic. Deci asta este conceptul Strenght and deterrence al NATO, putere care îl face pe orice posibil adverdar să renunţe la un atac. Este foarte clar că flancul estic trebuie consolidat, trebuie echilibrat în aşa fel încât şi în partea noastră, partea sudică, partea spre Marea Neagră să fie la fel de bine consolidat şi apărat cum este partea nordică, spre Baltică. În acest sens noi credem că putem să prevenim orice conflict pe zona noastră", a afirmat, la rândul său, Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis, despre grupul de luptă NATO din România

Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat că pentru România este evident că trebuie să avem poliţia aeriană solidă şi o apărare solidă a spaţiului aerian, de aceea în CSAT s-a aprobat achiziţionarea de avioane F16. Despre grupul de luptă al NATO, care ar urma să se desfăşoare pe teritoriul României, şeful statului a a spus că, până la sfârşitul primăverii, crede că în principiu vor exista concluzii bune pe această temă.

”Noi colaborăm foarte strâns şi foarte bine, România şi Bulgaria, în ceea ce priveşte apărfarea comună şi NATO”, a spus preşedintele, arătând că Bulgaria joacă un rol important în cadrul brigăzii multinaţionale, încă de la început. 

”Este acum în discuţie formarea unui grup de luptă, un battle group, care reprezintă o prezenţă NATO permanentă în România şi este un lucru cunoscut că Franţa s-a declarat dispusă să fie naţiune cadru pentru acest grup de luptă. În NATO, se poartă discuţiile tehnice, pe această temă, şi noi credem că până la sfârşitul primăverii, în principiu avem concluzii bune pe tema battlegroup-ului şi atunci cu siguranţă putem face mai multe declaraţii publice pe această temă”, a spus şeful statului. 

”Pentru noi, este evident că trebuie să avem air police, poliţia aeriană, solidă şi o apărare solidă a spaţiului aerian, de aceea în CSAT s-a aprobat achiziţionarea de avioane F16. O bună parte dintre ele sunt venite şi funcţionează, altă parte sunt deja negociate şi vor veni nu peste mult timp”, a mai afirmat preşedintele. 

Klaus Iohannis a arătat că în paralel, sunt mulţumiţi de participarea internaţională semnificativă pe această temă. ”Avem o serie de echipaje în bazele noastre aeriene care, împreună cu oamenii noştri, fac air police-ing. Vom colabora în continuare şi cu Bulgaria, pentru că nu avem deloc de gând să lăsăm o parte a Flancului estic descoperită”, a mai spus şeful statului.