Ultima "bătălie" pentru intrarea în Schengen. Klaus Iohannis: Încă se discută şi se negociază cu Austria

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, întrebat despre şansele României de a adera la Schengen, că încă sunt discuţii şi negocieri în această privinţă. Austria este, în continuare, singura ţară care se opune intrării României în spaţiul european de liberă circulaţie.

• Rezultate parţiale alegeri prezidenţiale. Elena Lasconi a trecut în faţa lui Marcel Ciolacu, care a căzut pe locul 3. Georgescu, pe primul loc

„Încă se discută şi se negociază. Joi această chestiune se va afla pe masa Consiliului în format JAI de miniştrii de interne şi de justiţie. Acolo sigur că se va discuta in extenso această chestiune. Până atunci este nevoie încă de negocieri, încă se discută pe textul acelei decizii şi noi suntem angajaţi să stăm hotărâţi până în ultimul moment şi să ducem decizia acolo unde o dorim noi”, a declarat Klaus Iohannis.

Despre faptul că Austria încă s-ar opune aderării României la Spaţiul Schengen, şeful statului a precizat că „în continuare se discută şi se negociază şi nu ne vom opri din discutat şi negociat până în ultimul moment”.

„În condiţiile în care deciziile privind România şi Bulgaria nu sunt tocmai identice, nici rezultate nu pot fi tocmai identice, dar asta nu înseamnă că nu se poate găsi o formulă de decize care este convenabilă pentru ambele părţi. O decuplare este sigur o chestiune care s-a mai discutat şi speranţa mea este să avem o decizie pozitivă şi să nu fie nevoie să discutăm în continuare aceste chestiuni”, a completat Iohannis.

Cum ajută Comisia Europeană România să intre în Schengen

Planul Comisiei cuprinde ''20 de acţiuni imediate pe care le putem adopta'', a declarat Margaritis Schinas, vicepreşedinte al Comisiei Europene, la o conferinţă de presă comună cu comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, cu o zi înaintea summitului UE-Balcanii Occidentali care va avea loc la Tirana.

Cele 20 de măsuri operative sunt structurate pe cinci capitole, incluzând necesitatea consolidării frontierelor de-a lungul rutelor migratorii, stabilirea de proceduri rapide de azil şi de capacităţi pentru primirea migranţilor. De asemenea, Bruxellesul va continua să colaboreze cu ţările Balcanilor Occidentali pentru dezvoltarea unor planuri de contingenţă şi pregătirea pentru iarnă.

Printre măsurile avute în vedere se numără şi un nou program de returnare a migranţilor fără drept de azil care să fie elaborat anul viitor, în vederea intensificării cooperării între UE, ţările Balcanilor Occidentali şi statele de origine ale migranţilor. Cei doi responsabili europeni au insistat asupra faptului că statele Balcanilor Occidentali trebuie să-şi alinieze politica de vize celei practicate de UE, întrucât sunt numeroase cazuri de migranţi care sosesc astfel în ţările balcanice unde nu au nevoie de viză de intrare şi de acolo pornesc clandestin spre vestul Europei. În ultimele luni numeroşi cetăţeni din India, Tunisia sau Burundi au intrat pe această cale în UE, majoritatea sosind iniţial în Serbia.