Oameni otrăviți timp de un deceniu, în Argeș. Schema prin care mafia deșeurilor scotea bani din gunoi

Ancheta pornită de la o groapă de gunoi în Argeş. 33 de percheziţii au fost făcute de DIICOT într-un dosar care vizează o grupare care ar fi obţinut milioane de lei din reciclări fictive. Gunoaiele erau arse sau îngropate de-a valma. Oamenii din zonă au făcut plângeri timp de un deceniu, dar nimeni nu i-a băgat în seamă. Aerul şi solul au fost otrăvite sistematic cu complicitatea unor instituţii ale statului. 

• Cum să investim ca să nu sărăcim și ce înseamnă principiul TVA

De zece ani, gruparea n-a fost deranjată de nimeni. Conform DIICOT, mafia deşeurilor s-a întins în mai multe judeţe: Ilfov, Argeş, Vrancea, dar şi în Capitală. Groapa de gunoi de la Albota era "laboratorul" în care reţeaua uriaşă făcea dispărute deşeurile

Laurențiu Rădulescu, reporter Observator: În fiecare an, sute de tone de deşeuri erau descărcate aici la groapa de gunoi de la Albota din tot judeţul. Vorbim despre deşeuri care în mod normal ar fi trebuit să fi fost reciclate, în schimb, spun anchetatorii, erau pur şi simplu îngropate sub pământ. Mirosurile insuportabile au fost sesizate de oamenii din zonă, dar degeaba. 

Discuție camera ascunsă:

- A reclamat lumea aici că se dădea foc.

- Când, acum 40 de ani?

- Dacă eu am 18 ani aici, eu am 18 ani aici... şi ce spun că se îngroapă, că se arde, că se drege. Păi dacă tot gunoiul trece prin mâna mea, prin ochii mei. 

Firmele raportau fictiv mii de tone de deşeuri reciclate pentru a încasa sume uriaşe de la statul român

Doar că gunoiul ajungeau de-a valma la groapa din Albota şi era ars sau îngropat. Din peturi, firmele făceau alţi bani din vânzarea lor la centrele de colectare. Chiar şi când mizeria a început să iasă la iveală, muncitorii de la groapa de gunoi se apără.

- Da, se sortează, avem staţie de sortare jos, se şi sortează, se aduce aici ce e mai urât. Uitaţi, de exemplu. 

- Şi aici ce se întâmplă? Băgaţi sub pământ sau ce faceţi?

- Da, da. Puneam un strat gunoi, să zicem un metru jumătate, după pământ, după iar gunoi, iar un strat de pământ.

Tánczos Barna - Ministerul Mediului: Este o dovadă a faptului că în ultima perioadă organele de anchetă penală acordă atenţie sporită infractionalităţii de Mediu. 

Mai multe instituţii de stat sunt şi ele acum cercetate de procurorii DIICOT

Au fost 33 de percheziţii în dosar. O parte complicată a anchetei va fi să stabilească prejudiciul adus Administraţiei Fondului pentru Mediu, cei care dădeau fonduri importante pentru reciclarea gunoaielor.

Terenul pe care se află groapa de gunoi din Albota este concesionat de mai mulţi ani unei firme conduse de un om de afaceri controversat.

Campania Observator "După Noi Gunoiul" a demonstrat că datele din hârtiile oficiale sunt departe de realitate. Gunoaiele ne sufocă.

Bianca Iacob, reporter Observator: N-avem grijă nici de solul din care mâncăm, nici de apa pe care o bem, nici de aerul pe care îl respirăm. Dovada - acest  incendiu în mijlocul câmpului, în judeţul Dâmboviţa, într-o zonă unde se cultivă legume care ajung mai târziu pe piaţa din Bucureşti şi mai apoi în farfuria noastră. 

Producem patru milioane şi jumătate de tone de gunoi pe an şi reciclăm infim. Cea mai mare parte ajunge teoretic la groapa de gunoi, doar că România nu prea mai are gropi conforme. În urmă cu un an, campania Observator a schimbat legea care reglementa modul în care gunoaile străinilor intră în ţară, un pas pentru o ţară mai curată. 63 de oameni mor zilnic, în România, din cauza poluării.