Pandemia n-a speriat vrăjitoria. Ghicitoarele și tămăduitoarele au înflorit, după ce s-au adaptat vremurilor și au trecut în online

Vrăjitoria n-a speriat pandemia. Și nici invers. Afacerile ghicitoarelor şi tămăduitoarelor au înflorit după ce s-au adaptat vremurilor și au dat consultații de acasă, online. Fac vrăji şi descântece online, prin Skype, atrag clienţi prin Facebook şi încasează sume impresionante direct în conturi.

• Jumătate de ţară, sub cod galben de vreme severă până sâmbătă seara. Rafalele de vânt depăşesc 50 km/oră

• Deşi meseria de prezicătoare apare în nomenclator de peste 10 ani, taxele dispar că prin farmec, pentru că nu avem şi o lege a vrăjitoriei

Într-o curte ascunsă în spatele unei case impunătoare din Mogoşoaia, o vrăjitoare şi fiicele ei ne lasă să aruncăm o privire în lumea lor. E o lume controversată, misterioasă şi foarte bănoasă. 

Eu, împreună cu cele trei fiice ale mele, lucrez pe timp de noapte. 

Vrăjitoarele există. Nu doar în basme sau legende. Sunt printre noi, pe Facebook, la vedere, şi îţi promit orice în schimbul unor sume care pornesc de la câteva sute de lei şi ajung până la faliment. 

Vrăjitoare: Tu ai observat că ai duşmani mulţi care te duşmănesc? Dacă doreşti te pot ajuta. 

Reporter: Cam cât m-ar costa? 

Vrăjitoare: 500 de lei te costă, să ştii. Cinci milioane de lei vechi. Poţi să-i trimiţi scumpa mea prin online, prin poştă şi ajung în 10 minute.

Mihaela Minca, vrăjitoare: Dacă fac un ritual pentru cineva, bineînțeles că trebuie să plătească. Și nu costuri minore. Sunt costuri mari. 

Vrăjitoria, o industrie de cinci milioane de euro. Niciun leu impozit

Câteva milioane de euro ar valora industria vrăjitoriei în România, şi niciun leu nu ajunge în conturile statului, pentru că banii dispar ca prin farmec. Nimeni nu plăteşte taxe. 

Mihaela Minca, vrăjitoare: Este adevărat și acest lucru, dar nu este vina noastră. Când s-a cerut în țară să fim impozitate, eu am fost de acord. Dar nimeni nu a dus acest proiect până la capăt. 

Reporter: Nu v-a căutat nimeni. 

Mihaela Minca, vrăjitoare: Nu. Nu m-a căutat nimeni.

Nu le caută autorităţile, dar le caută clienţii. Mai ales în pandemie, când vrăjitoria şi tehnologia s-au împăcat peste noapte, iar ritualurile s-au mutat pe zoom, pe skype, pe whatsapp sau la telefon. 

Fac și online, scumpa mea. Ia spune-mi mie ce probleme ai tu?

Reporter: Sunt oameni care apelează la vrăjitoare, dar nu vor să recunoască asta?

Mihaela Minca, vrăjitoare: Sunt foarte mulți. Am făcut ritualuri pentru politicienii din țara noastră.

Cât de mare e de fapt fenomenul, nu ştie nimeni. Pe birourile poliţiştilor ajung puţine plângeri - şi doar atunci când victimele înşelătoriilor pierd sume colosale în schimbul unor promisiuni. Aşa cum s-a întâmplat recent în Prahova. 

Bogdan Ghebaur, Poliţia Română: Vorbim în acest caz de un prejudiciu creat de 100.000 de euro. Persoanele au depus plângeri până la urmă pentru că au trebuit să justifice acasă lipsa unor sume de bani sau a unor obiecte de valoare.

Între șase luni şi trei ani de închisoare riscă vrăjitoarele pentru înşelăciune. Cel mai faimos proces s-a încheiat cu două condamnări cu suspendare, după ce Oana Zăvoranu s-a plâns că, vrăjită de promisiuni, a rămas ca fără o jumătate de milion de euro, inclusiv un autoturism de lux. De atunci, puţine vrăjitoare au mai ajuns în faţa judecătorilor, iar fenomenul a rămas tabu.