Paşte comun, duminică, pentru ortodocşi şi catolici. Când se va mai întâmpla acest lucru
Duminică, atât ortodocşii, cât şi catolicii vor serba Paştile, la trei ani de la ultima prăznuire comună, din 20 aprilie 2014. Apoi, abia peste opt ani, adică în 20 aprilie 2025, Învierea Domnului va fi din nou sărbătorită în aceeaşi duminică de ortodocşi şi de catolici.
De Redactia Observator la 14.04.2017, 08:19
- Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
- Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă
Duminică, atât ortodocşii, cât şi catolicii vor serba Paştile, la trei ani de la ultima prăznuire comună, din 20 aprilie 2014. Apoi, abia peste opt ani, adică în 20 aprilie 2025, Învierea Domnului va fi din nou sărbătorită în aceeaşi duminică de ortodocşi şi de catolici.
Catolicii, protestanţii şi otodocşii din întreaga lume se pregătesc să sărbătorească duminică Paştile, ultima dată serbând împreună Învierea în 20 aprilie 2014.
Dacă, din 2007, aceste zile de prăznuire comună au fost mai dese, spre exemplu, 8 aprilie 2007, 4 aprilie 2010, 24 aprilie 2011, 20 aprilie 2014 şi 16 aprilie 2017, până în 20 aprilie 2025, creştinii vor serva Paştile la date diferite.
În principal, există două motive pentru care creştinii sărbătoresc Învierea Domnului la date diferite.
- Ce spune ministrul Carmen Dan despre ARESTAREA lui Sebastian Ghiță. Informaţii de ULTIMĂ ORĂ
- CATASTROFĂ! 29 de morţi într-un violent accident de circulaţie, în Mexic. O cisternă a explodat (VIDEO)
- Cum arată acum Sebastian Ghiţă, după 4 luni de fugă!
- Când va ajunge Sebastian Ghiţă în România. Fostul deputat neagă, la Belgrad, că el e persoana dată în...
- Sebastian Ghiţă avea ACTE FALSE! Detaliile reţinerii celui mai căutat român
- ULTIMA ORĂ: Sebastian Ghiță a fost prins la Belgrad!
Primul este că Biserica Ortodoxă foloseşte calendarul iulian, în timp ce restul creştinilor folosesc calendarul gregorian. Calendarul iulian este cu 13 zile în urma celui Gregorian.
În 1582, Papa Grigore al XIII-lea a decis să reformeze calendarul după care funcţionează Biserica Catolică. Noul calendar, care a primit numele de calendar gregorian, este mai precis din punct de vedere astronomic decât cel iulian şi este folosit în prezent de aproape toată lumea. Calendarul creat de Iulius Cezar era cu 11 minute prea lung, iar, de-a lungul secolelor, s-a decalat faţă de fenomenele naturale, precum schimbarea anotimpurilor.
Din 1583, Răsăritul şi Apusul n-au mai serbat Paştile la aceeaşi dată decât doar din întâmplare.
În anul 1924 s-a hotărât, la Constantinopol, o adaptare a tuturor Bisericilor Ortodoxe la calendarul îndreptat. Unele biserici ortodoxe nu au reuşit, însă, să pună în aplicare această hotărâre.
Astfel, Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă păstrează calendarul neîndreptat. Pentru a menţine o unitate ortodoxă în serbarea Paştilor, din anul 1927 s-a luat hotărârea ca şi Bisericile care au adoptat calendarul îndreptat, să serbeze Paştile după calendarul neîndreptat. Această hotărâre a fost întărită şi de Consfătuirea inter-ortodoxă de la Moscova din iulie 1948.
Diferenţa de serbare a Paştilor, după cele două calendare, poate varia până la cinci săptămâni.
În consecinţă, catolicii, protestanţii şi ortodocşii pe rit nou sărbătoresc Crăciunul, Boboteaza şi alte sărbători simultan, însă Paştile şi sărbătorile corelate, precum Înălţarea Domnului, sunt în date diferite.
Ocazional, data Paştilor coincide pentru toţi creştinii. Acest lucru se întâmplă atunci când prima lună plină de după echinocţiu are loc târziu, după 3 aprilie. Fenomenul s-a petrecut în 2010, 2011, 2014 şi va mai avea loc în 2017, 2025, 2028, 2031, 2034, 2037, 2038, 2041, 2045.
