Văcarii din India stau la coadă la poarta României să ne crească animalele. De ce-i aleg patronii români şi cum arată un interviu de angajare de la mii de kilometri depărtare

Ciobani din Himalaya şi văcari din India stau la coadă la poarta României. Vin să ne crească animalele şi acceptă bucuroşi joburi refuzate de români. Patronii îi racolează de la mii de kilometri, după ce ani în şir au căutat în ţară angajaţi. Pe piaţa muncii e un gol imens, după ce milioane de români au emigrat în Vest, ca să muncească pe salarii mult mai mari.

• Tânăr răpit cu duba din parcarea unui bloc din Bucureşti. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• Craterul din Slănic are 15 m adâncime, cât un bloc de cinci etaje. Groapa ar fi trebuit să fie astupată azi-noapte, dar nici urmă de muncitori

Într-o miercuri dimineață, în inima Bucureştiului, un patron de fermă îi testează online pe văcarii indieni, pe care-i așteaptă să-i salveze afacerea. De cealaltă parte a ecranului și a mai multor meridiane, candidaţii se întrec să demonstreze cât de bine hrănesc animalele sau rânesc grajdurile.

Melania Pop, manager agenție de recrutare: ”Când vorbim de creșterea animalelor e tot timpul anului nevoie și sunt destul de multe cereri. Nu mai sunt românii nici interesați și nici nu mai există. Când te sună din vârful muntelui domnul Gheorghe și îmi spune vreau doi oieri, te duci și îi cauți în Nepal, la baza muntelui Himalaya”.

Paradoxal, românii fug de munca de jos de-acasă, dar merg dispuși să o facă în vest. La schimb, străinii din est îngroaşă rândurile angajaţilor din fermele şi fabricile româneşti. 

80 de asiatici spun ”acasă” unui centru de reciclare din București

Într-un singur centru de reciclare din Bucureşti, de exemplu, lucrează 80 de asiatici.

Ionuț Marcoșanu, manager de producție: ”Muncitorii asiatici sunt angajați ca și lucrători necalificați, lucrători sortatori. Ei se ocupă de zona de sortare a deșeurilor. Aveam nevoie de forță de muncă, iar aici în România efectiv nu se găsea”.

Aşa că acum trei ani au adus zeci de nepalezi. Nu ştiau nici ce înseamnă reciclare, nici că urmau să transforme în materie primă imprimante. Şi nici măcar nu văzuseră vreodată una.

Ionuț Marcoșanu, manager de producție: ”Tot ceea ce știu acum au învățat de la colegii români. Eu i-am privit exact ca pe muncitorii români și consider că au fost un plus pentru societatea noastră în toată perioada asta”.

Nepalezii sortează deșeuri reciclabile pe care noi le aruncăm la grămadă

Ei sunt cei care desfac baloturile cu deşeuri şi încarcă maşinile care le mărunţesc şi le transformă apoi în materie primă, ce ia calea Europei, a Indiei sau a Chinei. Tot ei sapă în gunoi cu mâna şi separă deșeurile reciclabile pe care noi le punem la grămadă. Metal, aluminiu, cupru, inox, folie, plastic, cauciuc, carton. Și pare că fac asta cu zâmbetul pe buze.

Ionuț Marcoșanu, manager de producție: ”Din experiența mea cu ei sunt un popor de oameni foarte veseli. Parcă nu-i văd triști așa niciodată. Sunt foarte pozitivi. Băieții care sunt acum la noi merg în oraș, au și viață socială. Weekendul tercut s-au plimbat la Brașov. Au mers cu trenul, sunt descurcăreți”.

Ca să vină la serviciu, muncitorii asiatici trebuie doar să coboare 3 etaje. Au dormitoarele, o bucătărie și sala de mese în clădirea de birouri.

Ionuț Marcoșanu, manager de producție: ”Se va construi o clădire nouă pentru cazarea muncitorilor asiatici. Special pentru ei. Pentru un număr de 50 inițial și de acolo de ce nu, cât mai mulți”.

Melania Pop, manager agenție de recrutare: ”Când vine asiaticul într-o companie, de cele mai multe ori ridică standardul companiei. Ca atitudine, ca disponibilitate. El nu se grăbește acasă, nu are Paște, nu are Crăciun, se bucură să lucreze de sărbători, e plătit mai mult, să facă ore suplimentare, să facă ore de noapte. El e acolo, e disponibil”.

Şi din disponibili au devenit indispensabili. Vedeţi săptămâna viitoare la Observator cum am ajuns să umplem goluri uriaşe "importând" meseriaşi calificaţi - croitori, instalatori, zidari şi faianţari tocmai din Asia şi Africa.