Video Un român, şef de şantier peste 100 de muncitori, toţi veniţi din Asia la noi în ţară. De ce spune că preferă să lucreze cu ei

Pe un șantier din București, 100 de meseriași asiatici muncesc pe ceas să termine la timp apartamentele deja vândute. Unii fac faţada sau instalaţiile electrice, în timp ce alţii se ocupă de finisaje.

George Georgescu, şef de şantier:  În medie între 10 si 15 oameni pe fiecare meserie.

Singurul român e șeful de şantier, care s-a obișnuit să se înțeleagă uneori prin semne cu muncitorii. Important e că se poate baza pe ei.

Vezi și

George Georgescu, şef de şantier: Îi găsesc aici în fiecare zi la ora de începere. Nu trebuie sa stau sa aștept "unde o fi ăla, unde o fi, mai vine azi sau nu mai vine azi?" Fiecare român mai are nevoie de 2-3 ajutoare, un om să îi care scule, unul să îi care materiale, e destul de complicat.

În plus, avem deja un deficit de 100 de mii de angajaţi în construcţii, în condiţiile în care şantierele se înmulţesc cu 15% de la an la an. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va aduce alte proiecte, cum ar fi un spital nou şi o autostradă de sute de kilometri, între Muntenia şi Moldova. În ţară nu mai avem cu cine să le construim. Aşa că soluţia vine din Asia, unde angajatorii găsesc muncitori specializaţi în orice domeniu. În ultimii ani, s-a dublat numărul de permise de muncă pentru ei.

Melania Pop, manager agenţie de recrutare: Construcții destul de mulți, e cererea crescândă. dar construcții de la mediu calificat înspre înalt calificat cu studii, inclusiv ingineri

Până să ajungă la noi, trec printr-un proces dur de selecție

În Sri Lanka, la fiecare 5.000 de oameni, e desemnat un ofițer al Guvernului, care "sapă" în istoricul unui aplicant, înainte să-i dea permisiunea să ia bilet spre România. Statul încearcă astfel să nu-i trimită în România decât pe cei dispuşi să respecte contractul şi să nu ne folosească ţara drept poartă de intrare spre Vest. Şi legea se va înăspri: dacă muncitorul părăseşte compania care l-a angajat, pierde viza și e trimis imediat acasă. În plus, cine nu respectă condiţiile riscă să plătească despăgubiri de 20.000 de euro. O garanţie la care se înhamă toată familia.

Reporter: Deci mama e responsabilă? 

Chandran Veeramuthu, manager agenție de recrutare: Da, mama, iar dacă este căsătorit, atunci soţia vine să semnăm acordul. E singurul lucru pe care îl putem face. 

Ce îi atrage pe străini la România

Drumul până în România nu e aşadar nici scurt, nici ușor. Şi totuşi, ce îi atrage pe străinii de la capătul lumii la noi?

Victor Chiujdea, ambasadorul României: O mare parte din muncitorii srilankezi au experiența orientului mijlociu în special în țările din golf, unde condițiile de cazare sunt foarte dificile. Locuiesc în barăci metalice, cu temperaturi care sar de 50 de grade, în schimb la noi trebuie să le acorzi cazare în condiții foarte bune, masă.

Chandran Veeramuthu, manager agenție de recrutare: Dacă vin pentru un salariu de 600 de dolari, este triplu faţă de ce primesc aici.  În plus, nu au alte cheltuieli, angajatorul plăteşte pentru cazare, asigurări medicale, aşa că ei pot economisi banii.

Bani care le garantează un viitor sigur. Sebastina are 42 de ani si da proba pentru un post de croitoreasa. Visează la România ca să strângă bani pentru bătrâneţe. În Sri Lanka, doar angajaţii de la stat vor primi lunar pensie.

Sebastina: Trebuie să am grijă de viitorul meu pentru că sunt singură. Trebuie să pun bani deoparte înainte să îmbătrânesc.

Bătrânețe liniștită, salarii decente şi condiții umane de muncă și trai. Sunt motivele pentru care tot mai mulți srilankezi aleg România. Dar cum am ajuns noi să aducem din Asia până şi pescari, vedeţi data viitoare, la Observator.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰