Institutul Reuters: Publicul din România a ales Antena 1 în ultimul an

Redacţiile de bună credinţă se bucură de încrederea publicului lor, dar consumul de ştiri a scăzut considerabil în România în ultimul an. Sunt concluziile raportului Institutului Reuters de la Universitatea din Oxford, cel mai mare studiu despre audienţele digitale în care au fost analizate 46 de pieţe media din lume.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Antena 1 este în topul surselor de ştiri, cercetarea clasând brandul pe locul II în preferinţele publicului de toate vârstele. Studiul a scos la iveală şi diferenţele de consum: cei mai în vârstă cred că a fi informat este o datorie. În vreme ce tinerii caută ştiri amuzante sau care au impact social.

Din păcate, consumul de ştiri la nivel global a scăzut în ultimul an, iar România are una dintre cele mai abrupte căderi, atât în ceea ce priveşte interesul, cât şi încrederea în presă, care ajunge la 33%, cu nouă procente mai puţin decât în anul precedent. Numărul celor care evită ştirile a crescut pe fondul acumulării unei oboseli față de subiecte de interes general. Motivele sunt diverse: unii spun că ar fi prea multă politică, alţii reclamă un efect negativ asupra stării de spirit, mai ales femeile. Mulţi bărbaţi au motivat că anumite ştiri duc la discuţii greu de evitat, iar tinerii consideră că informaţiile nu-i ajută. Mai mult, unul din zece tineri spune că nu înțelege conținutul știrilor.

„Aceste rezultate sunt în mod particular o provocare pentru industria de știri. Subiectele pe care jurnaliștii le consideră cele mai importante, cum ar fi, de exemplu, crizele politice, conflictele internaționale sau pandemiile globale, par să fie tocmai acele subiecte care îi îndepărtează pe unii oameni”, a declarat unul dintre autorii principali ai studiului, jurnalistul Nic Newman. 

Există o veste bună în ce priveşte polarizarea redacţiilor de la noi. Unul din patru români consideră că redacțiile reprezintă poziții politice diverse, similar cu țările nordice.