Video Producător mare, prins că pune lapte de vacă în iaurtul de capră. Cum a reacţionat
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Iaurt de capră cu lapte de vacă. Am dus la analize unul dintre alimentele considerate miracol pentru sănătate. Şi am descoperit că miracolul se întâmplă, de fapt, în procesul de fabricaţie. Unde laptele de vacă se tranformă în iaurt de capră. Autorităţile spun, însă, că avem de-a face cu fraudă alimentară care afectează grav buzunarul clientului. Producătorul neagă toate acuzaţiile. Urmăriţi o nouă anchetă din campania "Ce ne puneţi în mâncare".
I se mai spune alimentul minune pentru că are lactoză puţină, vitamine multe şi enorme beneficii pentru organism. O cană cu lapte de capră contine un sfert din doza zilnică de calciu, vitamina A si potasiu. Cu o conditie. Să fie de capră. Am vrut să vedem dacă ceea ce cumpărăm noi e conform cu ceea ce scrie pe etichetă. Şi am mers în laborator cu mai multe probe. Au fost 13 probe în total, reprezentative pentru întreaga piață. Am luat produsele din mai multe supermarketuri, dar și din magazinele online. Și iată că surpriza a apărut în coșul virtual, de data aceasta. Două iaurturi cu lapte de capră amestecate cu lapte de vacă. Producătorii spun că e o eroare, bineînțeles.
Diferenţa între o marjă de eroare şi o fraudă alimentară
Specialiştii ştiu să facă însă diferenţa între o marjă de eroare şi o fraudă alimentară. În plus, pentru mai multă precizie şi analize detaliate, probele au fost trimise şi într-un laborator din străinătate. De acolo a venit semnalul de alarmă. "O analiză de grăsime, de proteină este o analiză mai ieftină. Acest lucru se controlează și se controlează destul de des, pe când analiza de specie, analiza ADN, este o analiză mai complexă, mai scumpă, care nu poate fi atât de ușor și atât de des controlată", a declarat Alexandru Cîrîc, director ICA. Aşa am aflat că două dintre produsele analizate, cu eticheta de "iaurt de capră", conţin şi lapte de vacă. Vorbim despre două tipuri de iaurt premium, o sticluta costă în jur de 10 lei. "Nu este din lapte de capră, este cu lapte de capră, dar are și lapte de vacă. Din nou, este o inducere în eroare a consumatorului, care ar fi foarte ușor de rezolvat", a declarat Alexandru Cîrîc, director ICA.
"E fraudă alimentară deja, pentru că încalcă Regulamentul 852, substituire de produs. Dacă scria pe etichetă „amestec” sau „produs mixt”, cum a fost la brânza de oaie, tot dumneavoastră ați prezentat-o. Taie consumatorul citește și cumpără în cunoștință de cauză. Pe de o parte, înșeli consumatorul, pe de altă parte, e concurență neloială la raft", a declarat Dorin Cojocaru, Asociatia Patronală Romănâ din Industria Laptelui. "Interesant e că nu am găsit niciodată contaminare cu lapte de oaie, care este mai scump, gasim intotdeauna cu produsul mai ieftin. Ceea ce ne poate da de multe ori de bănuit că sunt interese financiare", a declarat Alexandru Cîrîc, director ICA. Sau neglijenţă, cu bună ştiinţă, în procesul tehnologic. Uneori producatorul e nevoit să amestece doua tipuri de lapte pentru ca acesta sa ajungă la valoarea grăsimii de pe ambalaj. "Se poate întampla ca la un lapte de capră să se adauge o cantitate mică de degresat, dar care să fie de vacă, pentru a se aduce produsul final la cantitatea de grasime de pe ambalaj. O a doua variantă este o absolută neglijentă, trecerea de la un produs la altul, de la produsul de vacă la produsul de capră, si un amestec poate pe coloane, pe tevi, în vană, la ambalare, a doua produse distincte. Sau cu bună ştiinţă, pentru scăderea preţului", a declarat Alexandru Cîrîc, director ICA.
Producătorul respinge însă toate acuzaţiile
Producătorul respinge însă toate acuzaţiile. Cele două tipuri de iaurt care au picat testul din laborator apartin aceleiaşi firme. Conducerea firmei a promis că va face propria anchetă internă şi ne va oferi un punct de vedere oficial. Nu s-a mai intamplat asta. Autoritătile spun că astfel de fraude alimentare se întâmplă mai ales în cazul produselor unde cererea e mare dar "rezervele" sunt mici. România produce în jur de 300 de tone de lapte de capră pe an, dar nevoia ar fi de 3 ori mai mare. "Este o mare problemă laptele de capră, pentru că nu mai sunt decât câteva ferme, să le zic comerciale, adică de la 500 de capre în sus, nu vorbim aici de 10 capre într-o gospodărie. Colectarea laptelui de capră în zona Dobrogea, Ialomița, se face foarte greu, cu costuri foarte mari. Capra e mult mai sensibilă la bolile cardiorespiratorii comparativ cu oaia. Se încearcă să se aducă lapte de capră din Bulgaria, dar observ că grecii importă foarte mult lapte de capră din România. Legislație există, acum eu mă bucur că dumneavoastră ați avut ideea să luați prin sondaj, să verificați", a declarat Dorin Cojocaru, Asociatia Patronală Romănâ din Industria Laptelui.
"Sancțiunile, 363 pe baza legii, până la 100.000 de lei, și cel mai important este vorba despre oprirea temporară și retragerea temporară a produselor", a declarat Csaba Lajos Bekesi, preşedintele ANPC. Frauda alimentară e un atentat la buzunarul consumatorului. Dar poate avea și consecințe grave asupra sănătății dacă în spatele unei etichete false se ascund ingrediente care pot provoca alergii, de exemplu. Consumatorul devine o victimă sigură. Observator continuă seria de anchete "Ce ne puneți în mâncare?". Pe observatornews.ro, vedeți toate episoadele din campanie, dar și reacțiile autorităților.
