Video Sute de mii de concedieri în domeniul cu cele mai mari salarii. Unii nu şi-au mai găsit job 2 ani
Au crescut un şarpe la sânul lor şi abia acum află că muşcătura poate fi mortală. Programatorii care au creat Inteligenţa Artificială sunt concediaţi acum din cauza ei. Cum supravieţuiesc informaticienii de la noi din ţară şi cât plătim noi toţi dacă ignorăm pericolele, aflăm în campania Cât costă să fii român.
Trăim, fără să ne dăm seama, una din cele mai ample transformări tehnologice din istorie: revoluţia AI. Se întâmplă chiar sub privirile noastre, doar că nicio minte umană nu poate înţelege pe deplin creierele artificiale. Deşi omul le-a creat.
"Vă daţi seama de paradox? IT-iştii au făcut o unealtă care, acum, îi afectează direct. E mai serioasă decât serioasă situaţia în tehnologie", a precizat Bogdan Tudor, CEO-ul unei companii de soluţii software.
În urmă cu doar două săptămâni a ieşit la iveală, din greşeală, un plan de restructurare fără precedent la Amazon. Gigantul american se pregăteşte să dea afară încă 30.000 de oameni până în mai, după ce a eliminat, deja, 14.000 la finalul anului trecut. Alţi coloşi, precum Meta, Google şi Microsoft au ales aceeaşi cale.
Concedieri masive în industria tech
Sute de mii de programatori şi-au pierdut locurile de muncă în ultimii doi ani la nivel global. Iar specialiştii spun că e abia începutul.
"Concedierile, din păcate, sunt un subiect des întâlnit în această perioadă. E suficient să deschizi un ziar să vezi - compania X, compania Y, compania Z fac restructurări", a explicat Bogdan Putinică, AI expert.
Cu opt ani de experienţă, Radu a crezut că are suficiente "arme" încât să facă faţă, pe cont propriu, inteligenţei artificiale. A plecat din compania de IT în care lucra pentru a-şi deschide propria afacere. Din păcate, n-a fost să fie. Cu greu şi-a găsit, din nou, de lucru.
"Este un stres, într-adevăr, foarte mare. Cineva chiar şi cu opt ani de experienţă ca şi mine poate sta câteva luni fără să găsească un client sau un angajator", a transmis Radu Enache, programator.
Programatorii, între adaptare şi teamă
Privind în urmă, se consideră un norocos. Alţii au fost nevoiţi să plece din IT.
"Au stat chiar şi până la doi ani fără să găsească un loc de muncă în această direcţie şi s-au reprofilat către altceva", a mai spus Radu.
Deşi e la început în IT, Claudiu este optimist.
"Toată lumea învaţă. Şi seniorii trebuie să se adapteze şi juniorii. Faptul că se dau afară oameni nu este un lucru bun, pentru că acei oameni au şi ei foarte multe lucruri de adus. AI-ul nu testează mereu codul", a declarat Claudiu, programator.
Munca de ore întregi, redusă la câteva minute
L-am rugat să ne arate cum a devenit inteligenţa artificială de neînlocuit în industria care i-a dat viaţă. O sarcină pe care un programator ar fi îndeplinit-o în jumătate de zi de muncă e rezolvată de algoritm în câteva minute.
Claudiu: Tot codul ăsta care apare acum pe ecran trebuia să îl facă un om.
Reporter Observator: În cât timp făceai sarcina asta?
Claudiu: Patru ore, patru-cinci ore faţă de 10 minute acum.
Reporter Observator: Te temi că într-o zi o să fii înlocuit de AI?
Claudiu: Prefer să nu mă gândesc.
"La 49 de ani m-am înscris la facultate din nou şi sper s-o şi termin, încercând să mă perfecţionez asupra înţelegerii pe care o am asupra aplicării AI-ului", a subliniat Bogdan Putinică.
Bogdan Putinică a fost liderul local al unuia dintre cei mai influenţi jucători mondiali din tehnologie, Microsoft. Azi are propriul său business,construit în jurul inteligenţei artificiale.
Productivitate uriaşă, echipe tot mai mici
"O parte din forţa de muncă este fix într-un context de negare a acestor realităţi: "n-o să ne înlocuiască niciodată, eu fac cel mai bine, fără mine nu se poate". Nu cred că este adevărat", a mai precizat acesta.
"Ceea ce făceai înainte cu 100 de programatori vei face cu 20. Avem situaţii în care a crescut de 10 ori productivitatea. Un angajat care scria 500 de linii de cod într-o zi are astăzi lângă el un agent AI care scrie 5.000 de linii de cod", a adăugat Bogdan Tudor.
Raţionamentul din spatele sutelor de mii de concedieri e simplu, aşadar.
"Companiile mari fac investiţii enorme în AI. Nicio astfel de companie nu-şi poate permite să vină în faţa investitorilor şi să spună: pentru că facem investiţii în AI, o să reducem profitul", a mai menţionat Bogdan.
Avertismentele marilor cercetători
Adevăratul preţ este, însă, altul. Unul pe care s-ar putea să îl plătim cu toţii.
"Inteligenţa artificială este precum un cuţit care poate inventa alte tipuri de cuţite, la fel cum poate crea noi tipuri de muzică, medicină şi bani. Poate minţi şi manipula. Patru miliarde de ani de evoluţie au demonstrat că orice "organism" care vrea să supravieţuiască învaţă să mintă şi să manipuleze", a susţinut Yuval Noah Harari, cercetător asociat la Centrul pentru Studiul Riscului Existențial, Universitatea Cambridge.
De asta au ajuns să se teamă chiar creatorii inteligenţei artificiale.
"Principala mea misiune acum este să îi avertizez pe oameni cât de periculos poate deveni AI-ul. Unele riscuri au fost dintotdeauna evidente. Cum ar fi faptul că oamenii vor crea arme letale autonome", a explicat Geoffrey Hinton, "naşul inteligenţei artificiale".
"Ce se întâmplă în AI este, de fapt, o revoluţie. Este o revoluţie intelectuală şi impactul este cu adevărat dramatic", spune Bogdan Tudor.
"N-am avut niciodată de-a face cu lucruri mai inteligente decât noi. Habar n-avem cum să facem faţă, habar n-avem cum va arăta şi oricine ţi-ar spune că ştie cum vor arăta lucrurile şi cum să le gestioneze vorbeşte prostii", a mai adăugat Hinton.
Cum ne dăm seama dacă AI-ul devine pericol sau oportunitate
O rază de speranţă există, totuşi: dacă inteligenţa artificială ne e duşman sau prieten depinde, deocamdată, doar de noi.
"Când te aleargă ursul în pădure şi eşti într-un grup nu trebuie să alergi mai repede decât ursul, trebuie să alergi mai repede decât cel mai lent din grupul tău. Cei care vor fi câştigătorii vor fi cei care folosesc AI în activitatea proprie încă de acum", a specificat Bogdan Tudor.
"Există o echipă de cercetători specializaţi în a descoperi molecule noi de medicamente. Acum un an şi ceva o astfel de echipă a reuşit în 18 zile să sintetizeze o moleculă nouă pentru o boală avansată care se aplica sistemului nervos. Mi-aduc aminte citatul şefului acelei echipe care spunea: "am procesat 18.000 de molecule de medicamente în câteva zile". Era ceva de genul: "am urcat Everestul în şlapi, în timp ce dormeam şi ascultam muzică", a subliniat Bogdan Putinică.
Cât înţeleg, însă, liderii politici din ce se întâmplă în revoluţia tehnologică pe care o traversăm şi cât vor investi ei în a spori efectele benefice şi a le preveni pe cele dramatice - rămâne de văzut. În era vitezei, România are încă probleme care ne ţin în loc. În ce situaţie ne-au adus greşelile trecutului şi cât ne costă ele acum vă arătăm în episodul următor din campanie, când vorbim despre efectele scăderii consumului în economie.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
