Meniu
Search
x

BNR a majorat dobânda-cheie la 3% pe an. Efecte asupra ratelor la credite

Este oficial. Creditele se scumpesc şi cresc ratele românilor. Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României s-a întâlnit marţi pentru şedinţa de politică monetară, iar prognoza analiştilor privind o majorare a dobânzii cheie s-a adeverit.

De Redactia Observator la 05.04.2022, 16:37

UPDATE 15:05. Banca Naţională a României a anunţat creşterea ratei dobânzii de politică monetară la 3% pe an.

Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 5 aprilie 2022, a hotărât următoarele: 

  • majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022; 
  • majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4 la sută pe an, de la 3,50 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2 la sută, de la 1,50 la sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022; 
  • păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară; 
  • menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. 
Pe acelaşi subiect

Rata anuală a inflației a continuat să crească gradual în primele două luni din 2022, contrar previziunilor, urcând la 8,35 la sută în ianuarie și la 8,53 la sută în februarie, de la 8,19 la sută în luna decembrie 2021. Contribuția componentelor exogene ale IPC a fost de această dată dezinflaționistă pe ansamblu, ca urmare a scăderilor de dinamică înregistrate de prețurile energiei electrice și gazelor naturale, pe fondul unui efect de bază și al schemelor extinse de plafonare, care au devansat consistent influențele creșterii relativ mai pronunțate a prețului combustibililor, a prețurilor LFO și a celor administrate.

Avertismentul Băncii Naţionale a României

"Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) au crescut în februarie 2022 la 6,0 și la 5,0 la sută, de la 5,0 la sută, respectiv, 4,1 la sută, în luna decembrie 2021.

Activitatea economică a continuat să slăbească în intensitate în trimestrul IV 2021 mai mult decât s-a anticipat, comprimându-se cu 0,1 la sută față de trimestrul precedent, însă exclusiv ca urmare a deteriorării semnificative a performanțelor agriculturii. Evoluțiile fac probabilă menținerea excedentului de cerere agregată la o valoare scăzută în acest interval, conform previziunilor din februarie, date fiind inclusiv implicațiile noii revizuiri a datelor statistice privind creșterea economiei pe parcursul anilor 2020 și 2021.

În același timp, dinamica anuală a PIB a consemnat în trimestrul IV 2021 o scădere sensibil mai pronunțată decât cea prognozată, la 2,4 la sută, de la 6,9 la sută în trimestrul III, dar aproape integral pe seama descreșterii la o valoare semnificativ negativă a contribuției variației stocurilor. Consumul gospodăriilor populației și-a diminuat doar foarte ușor aportul pozitiv, care a rămas astfel deosebit de ridicat, iar formarea brută de capital fix și-a ameliorat întrucâtva contribuția.

Evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o ușoară revenire a activității economice în trimestrul I 2022, probabil temporară, care implică, însă, descreșterea dinamicii anuale a PIB și în acest interval, pe fondul continuării manifestării unui efect de bază.

Astfel, în luna ianuarie 2022, menținerea constantă a variației anuale a comerțului cu amă­nuntul a fost acompaniată de scăderea amplă a celei din comerțul auto-moto și mai ales a celei din serviciile prestate populației. În schimb, dinamica anuală a producției industriale a revenit ușor în teritoriul pozitiv, cea a valorii comenzilor noi în industria prelucrătoare s-a dublat, iar volumul lucrărilor de construcții și-a accelerat puternic creșterea. Totodată, majorarea mult mai pronunțată consemnată în ianuarie de variația anuală a importurilor de bunuri și servicii în raport cu cea a exporturilor s-a datorat prioritar evoluției nefavorabile a prețurilor externe. Aceasta a provocat însă o cvasi-triplare a deficitului comercial în ianuarie față de aceeași lună a anului trecut, precum și o creștere chiar mai amplă în termeni anuali a deficitului de cont curent, inclusiv din cauza deteriorării ușoare a balanței veniturilor primare.

Piața muncii s-a caracterizat, la rândul ei, prin evoluții mixte în perioada recentă. Astfel, efectivul salariaților din economie s-a mărit ușor în decembrie 2021 și în ianuarie 2022, ajungând la un nivel record, în timp ce rata șomajului BIM a consemnat un salt în decembrie 2021, până la 5,7 la sută, iar în ianuarie și februarie 2022 s-a menținut constantă, deasupra minimului istoric atins în vara anului 2019. Deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accelerat însă creșterea în primele trei luni din 2022, rămânând totuși considerabil inferior vârfului său, iar intențiile de angajare pe orizontul următoarelor trei luni, relevate de sondajul DG-ECFIN, s-au mărit în primele două luni ale anului, dar au cunoscut o ajustare descendentă moderată în martie, în contextul incertitudinilor mari generate de invadarea Ucrainei de către Rusia și de sancțiunile internaționale instituite ca răspuns", a transmis BNR.

Războiul din Ucraina creşte incertitudinea

"Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației este așteptată să crească ceva mai pronunțat în următoarele luni decât s-a anticipat în luna februarie, sub impactul șocurilor pe partea ofertei.

Incertitudinile și riscurile la adresa previziunilor pe termen mediu cresc însă considerabil în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, ce reprezintă un nou șoc global amplu pe partea ofertei, de natură să exercite efecte divergente asupra inflației și a activității economice pe plan intern, în principal pe calea agravării crizei energetice și a blocajelor în lanțuri de producție, dar și prin intermediul altor canale, incluzând dinamica economiei și a inflației la nivel european/mondial, încrederea consumatorilor și a investitorilor, precum și percepția de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.

O sursă importantă de incertitudini și riscuri rămâne, de asemenea, absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, în timp ce ameliorarea situației epidemiologice pe plan intern a condus la încetarea stării de alertă în prima decadă a lunii martie 2022 și la ridicarea tuturor restricțiilor de mobilitate, cu efecte favorabile asupra activității economice.

Totodată, incertitudini și riscuri sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale, dată fiind cerința continuării consolidării fiscale corespunzător angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și global, marcat de implicațiile războiului din Ucraina și ale sancțiunilor impuse Rusiei, însă și de tendința de înăsprire a condițiilor de finanțare", mai spune BNR.

Care este impactul dobânzii cheie

UPDATE 10:30. Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România, a declarat la finalul lunii februarie că Banca Naţională a României (BNR) ar putea majora dobânda de politică monetară, în aprilie, cu 50 de puncte de bază, menţionând că o creştere a dobânzii cheie va avea efect mai puternic, dată fiind creditarea preponderent în lei, informează Agerpres.ro.

"Pentru aprilie, cred că 50 de puncte de bază este proiecţia de creştere a ratei de dobândă de politică monetară de către Banca Centrală. Dacă ne uităm la ce tablou vom avea în aprilie, vom avea inflaţia undeva în două cifre şi dobânda extrem de jos, puternic, extrem de puternic real negativă. Prin urmare, probabil paşii vor fi mai hotărâţi de acum încolo ai Băncii Centrale în acest sens - şi vor fi cumva în linie cu ceea ce se întâmplă cu băncile centrale în Europa Centrală şi de Est", a subliniat Adrian Codirlaşu, la evenimentul "România încotro? Inflaţia şi prognoze macroeconomice pentru 2022", organizat de Oxygen Events.â

În opinia sa, pe parcursul anului va conta ceea ce se va întâmpla cu inflaţia, însă nu sunt excluse majorări suplimentare ale dobânzii cheie.

Rata dobânzii de politică monetară (dobânda cheie) are efect asupra indicatorilor ROBOR și IRCC după care se calculează ratele la creditele cu dobânzi variabile, iar mărirea dobânzii cheie atrage după sine creșterea acestora.

Când a fost mărită ultima oară dobânda cheie

El a subliniat că, anul acesta, inflaţia va determina evoluţia pieţelor financiare.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât în 9 februarie majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, de la 2% pe an.

Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să-şi accentueze puternic creşterea în trimestrul II din 2022, până la 11,2% în iunie, comparativ cu 8,6% în proiecţia precedentă, potrivit minutei şedinţei de politică monetară care s-a desfăşurat în 9 februarie. 

Indicele ROBOR la trei luni a crescut la 4,61% pe an

Indicele ROBOR la 3 luni a urcat luni la 4,61% pe an, de la 4,60% anterior, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat luni la 4,61% pe an, de la 4,60% pe an, vineri, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul lui 2020, indicele ROBOR la 3 luni era 3,19% pe an, iar la debutul lui 2021 se situa la 1,98%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 4,70% pe an, de la 4,69%, iar ROBOR la 12 luni a stagnat la 4,73% pe an.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News!

Observator » Stiri economice » BNR a majorat dobânda-cheie la 3% pe an. Efecte asupra ratelor la credite

BREAKING NEWS

Rusia ar urma să deconecteze centrala Zaporojie de la reţeaua electrică ucraineană

Rusia ar urma să deconecteze centrala Zaporojie de la reţeaua electrică ucraineană