Casa familiei scriitorului Ionel Teodoreanu, descrisă în romanul "La Medeleni", scoasă la vânzare. Preţul nu a fost făcut public

Casa familiei scriitorului Ionel Teodoreanu din Bucureşti, descrisă în scene din romanul "La Medeleni", este scoasă la vânzare, potrivit Romania Sotheby’s International Realty. Aflată în centrul Bucureştiului, clădirea se află în apropiere de parcul Grădina Icoanei. Încăperile dispun de tavane înalte, ferestre şi lucarne. Clădirea a fost construită în 1912, în stilul Belle Epoque, şi are şapte camere şi şase băi, fiind în prezent în proces de renovare în urma căruia va avea trei apartamente de lux. Preţul de vânzare nu a fost făcut public. 

"Demersul actualului proprietar este unul salutar întrucât şi-a propus nu doar să creeze un spaţiu confortabil pentru o reşedinţă centrală, dar şi-a propus şi să păstreze bagajul cultural cu care este înzestrat acest imobil. Practic, este o îmbinare a unui stil de viaţă cu parfum de Belle Epoque cu un trai actual conectat la viaţa urbană într-un cadru şi atmosferă specială", a declarat Monica Barbu, CEO al Romania Sotheby’s International Realty.

Reşedinţa familiei scriitorului Ionel Teodoreanu din Bucureşti, de vânzare 

Construită în anul 1912 într-o perioadă de înflorire economică specifică perioadei Belle Epoque, această clădire reprezintă o mărturie culturală a unei perioade remarcabile din istoria României.

Cu o istorie impresionantă, această proprietate a fost în trecut reşedinţa familiei Teodoreanu, o familie de intelectuali remarcabili, cu origini ce se întind dincolo de Revoluţia de la 1848. Având în componenţa sa atât avocaţi celebri, cât şi ingineri cu existenţe spectaculoase, familia Teodoreanu a jucat un rol esenţial în dezvoltarea culturală şi literară a României.

Destinul familiei Teodoreanu începe odată cu Alexandru T. Teodoreanu, fiu de preot şi care ajunge primar al Iaşilor, procuror şi avocat reputat. Acesta a avut trei copii - Osvald, Laurenţiu şi Alexandru. Osvald a rămas în Iaşi şi a continuat tradiţia profesiei de avocat pornită de tatăl său. Laurenţiu şi Alexandru şi-au continuat parcursul la Bucureşti.

Laurenţiu Teodoreanu, unchiul prozatorului Ionel Teodoreanu, a fost directorul Uzinei electrice din Iaşi, iar din 1907 a preluat conducerea reprezentanţei Siemens din Bucureşti. Acesta a devenit primul personaj inginer din literatura română, fiind evocat de Ionel Teodoreanu în "La Medeleni" sub chipul lui Herr Direktor. În această reşedinţă a locuit şi Osvald când era în Bucureşti, iar Laurenţiu a rămas până a plecat în calitate de voluntar în armata franceză în 1915, pierzându-şi viaţa puţin înainte de încheierea războiului.

Fiecare generaţie a familiei a inclus câte un membru pe numele Alexandru, fiecare dintre aceştia având şi un rol în destinul imobilului. Reşedinţa a fost construită de Alexandru Teodoreanu, un alt Alexandru Teodoreanu a răscumpărat imobilul care nu mai făcea parte între timp din proprietatea familiei, iar Alexandru Vasiliu a vândut proprietatea către actualul dezvoltator. Acesta este nepotul de fiică al ultimului Alexandru Teodoreanu.

Cine a fost scriitorul Ionel Teodoreanu

Scriitorul Ionel Teodoreanu s-a născut la 6 ianuarie 1897, în municipiul Iaşi, fiind fiul lui Osvald Teodoreanu, avocat, om politic şi gazetar, şi al Sofiei Teodoreanu (născută Muzicescu, una dintre fiicele cunoscutului muzicolog ieşean Gavriil Muzicescu), profesoară la Conservatorul din Iaşi, se arată în "Dicţionarul general al literaturii române", apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2007), scrie Agerpres. Este fratele scriitorului Al. O. Teodoreanu (Păstorel).

A urmat cursurile şcolii primare - doi ani la o şcoală din Bucureşti şi doi ani la şcoala "Gheorghe Asachi" din Iaşi - între 1905-1909. În perioada 1909-1915 urmează, la Iaşi, cursurile Liceului Internat "C. Negruzzi", apoi cursurile Liceului Naţional, conform datelor biografice din volumul "În casa bunicilor", Editura Tineretului, Bucureşti, 1968. După terminarea liceului, în perioada 1916-1917, a fost mobilizat la o unitate militară din Botoşani (episod ce va fi consemnat în romanul ''Bal mascat''), potrivit ''Dicţionarului scriitorilor români'' (coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu; Editura Albatros, Bucureşti, 2002).

O cunoaşte, la finele lui 1918, la Iaşi, pe Lily Lupaşcu (Maria Ştefana Lupaşcu, cunoscută ca scriitoare sub pseudonimul Ştefana Velisar-Teodoreanu), cu care s-a căsătorit în 1920. În 1921, s-au născut cei doi copii gemeni ai scriitorului, Osvald şi Ştefan. În 1919, a promovat examenele pentru anii de studii ai Facultăţii de Drept a Universităţii din Iaşi şi, în 1920, a obţinut diploma de licenţiat. A profesat avocatura la Baroul de Iaşi, iar după 1938, când s-a stabilit la Bucureşti, la Baroul de Ilfov. A fost, de asemenea, şi director al Teatrului Naţional din Iaşi (1930-1933).

"În literatura română lui Ionel Teodoreanu îi revine un important merit. El este unul dintre acei scriitori care plasează în însuşi miezul psihologic al fenomenului, la nivelul prozei de invenţie şi de creaţie cu adevărat modernă, literatura inspirată de vârsta copilăriei, a adolescenţei şi a primei tinereţi (...)", arată criticul şi istoricul literar Nicolae Ciobanu. ("Dicţionarul general al literaturii române", Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2007).

Ionel Teodoreanu a debutat ca scriitor în 1919, în revista ''Însemnări literare'', cu schiţa ''Bunicii''. În aceeaşi revistă a publicat şi seria de poeme în proză intitulate ''Jucării pentru Lily''. În 1923, a apărut primul său volum de proză, "Uliţa copilăriei". "Chiar de la întâiul volum, 'Uliţa copilăriei', Ionel Teodoreanu ne apare ca un scriitor original, în posesiunea deplină a formulei sale. Dacă, exterior, această literatură lirică şi imagistică, trăind aproape exclusiv din evocarea vârstei infantile, duce în chip vădit la Jules Renard, la Anghel şi la Delavrancea, ea rămâne foarte personală prin tinereţea ei autentică, prin extraordinara memorie a copilăriei. Într-un soi de poeme în proză şi de însemnări cam vaporoase şi dezordonate, dar nu mai puţin suave, autorul reconstruieşte în ton idilic acea vârstă a exuberanţei pe care adultul o uită de obicei uşor.(...) Prin adânca incursiune în sufletul copilăriei, prin atmosfera de fericire şi prin prospeţimea recepţiei 'Uliţa copilăriei' şi întâiul volum din 'La Medeleni' sunt opere de valoare durabilă şi adevăratele înfăptuiri ale scriitorului", scria George Călinescu în "Istoria literaturii române de la origini până în prezent" (Editura Fundaţiilor Regale, 1941).

A mai colaborat la publicaţiile "Rampa", ''Adevărul literar şi artistic'', "Hiena", ''Gândirea'', "Universul literar", "România literară", "Revista Fundaţiilor Regale", ''Flacăra'' ş.a. După ce numeroase fragmente au fost publicate în ''Viaţa românească'' şi în alte reviste literare, au apărut, pe rând - la Editura ''Cartea românească'' - cele trei volume ale romanului "La Medeleni": ''Hotarul nestatornic'' (1925), ''Drumuri'' (1926), ''Între vânturi'' (1927). ''Pe măsură ce apar, cele trei volume intră deîndată în atenţia criticii, iar succesul de public este imens, neobişnuit în istoria romanului românesc până atunci. (....) Trilogia 'La Medeleni' a cunoscut, de-a lungul anilor, un tiraj impresionant, apărând într-un mare număr de ediţii'', notează istoricul şi criticul literar, Nicolae Ciobanu (''La Medeleni'', Editura pentru literatură, Bucureşti, 1967).

În continuare i-au apărut volumele: "Turnul Milenei" (1928), "Bal mascat" (1929), "Golia" (1933), "Crăciunul de la Silvestri" (1934), "Lorelei" (1935), "Arca lui Noe" (1936), "Secretul Anei Florentin" (1937), "Prăvale-Baba" (1939), "Hai-Diridam" (1945), "La porţile nopţii" (1946).

Ionel Teodoreanu este şi autorul volumelor de memorialistică şi povestiri "În casa bunicilor" (1938), "Întoarcerea în timp" (1941), "Masa umbrelor" (1946). ''Cunoscător al sufletului copiilor şi adolescenţilor, printre care ştie să distingă şi să învie temperamentele individuale, evocând o lume idilică şi patriarhală, în care nu există decât caractere ''simpatice'', un mediu social de stricte şi consimţite ierarhii, cu oameni care cultivă deliciile sentimentului, prinşi exclusiv în momentele lor de destindere, în lungi şi fericite vacanţe, Ionel Teodoreanu este un pictor de scene graţioase, creatorul unui adevărat 'rococo' moldovenesc, rămas până mai târziu lumea caracteristică a romanelor sale '', scria criticul literar Tudor Vianu. ("Dicţionarul general al literaturii române", Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2007). S-a stins din viaţă la 3 februarie 1954, la Bucureşti. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰