Compania cu venituri record în care angajaţii trăiesc din ajutoare sociale. Ce spune gigantul despre salarii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Tot mai mulţi americani muncesc, dar veniturile lor nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile de bază. Un nou raport arată cât de mult s-a adâncit această problemă inclusiv în rândul angajaţilor unor companii uriaşe, într-o perioadă în care profiturile corporaţiilor au crescut puternic.
Angajaţii americani ajung în prezent să primească cea mai mică parte din valoarea produsă de economie de când Biroul de Statistică a Muncii din SUA a început să urmărească acest indicator, în 1947. Ponderea a coborât la 52,8%, potrivit Fortune.
Indicatorul, cunoscut drept "labor share", arată partea din producţia economică ce revine angajaţilor prin salarii şi alte forme de remunerare.
În timp ce această pondere a scăzut, profiturile companiilor au crescut puternic. Indicele S&P 500 a avansat cu aproximativ 600% de la începutul secolului, în timp ce salariile au crescut cu doar 12,5% în aceeaşi perioadă, după ajustarea pentru inflaţie.
Cu alte cuvinte, companiile câştigă tot mai mult, dar angajaţii primesc o parte tot mai mică din aceste rezultate.
Peste 12.000 de angajaţi Amazon primesc ajutor pentru hrană
Efectele acestei evoluţii devin tot mai vizibile. Un raport recent al Government Accountability Office, instituţia de audit a Congresului american, arată că, în cele 11 state analizate, 12.346 de angajaţi Amazon beneficiază de Supplemental Nutrition Assistance Program, programul federal de sprijin pentru cumpărarea alimentelor.
Alţi 11.338 de angajaţi ai companiei se bazează pe Medicaid, programul public american de asigurări de sănătate destinat persoanelor cu venituri reduse.
-
Rata şomajului din România a crescut la 6,8% în trimestrul II din 2026. În rândul tinerilor, se apropie de 30%
-
Județul din România cu cea mai mică pensie medie. Diferența față de București este de peste 1.300 de lei
-
Guvernul a aprobat bugetul Metrorex. Cheltuielile cu personalul, creştere de 38,4 milioane lei
Numărul angajaţilor Amazon care au nevoie de ajutor federal este aproape de trei ori mai mare decât în 2020, când GAO a realizat un raport similar.
În aceeaşi perioadă, profitul anual al Amazon a crescut de la 11,6 miliarde de dolari la 77,7 miliarde de dolari. Veniturile companiei au ajuns în 2025 la nivelul record de 717 miliarde de dolari, cu 12% peste cele 638 de miliarde de dolari raportate cu un an înainte.
Amazon contestă însă concluziile trase pe baza raportului.
Amazon spune că analiza este "greşită"
Rachael Lighty, purtătoare de cuvânt a Amazon, a declarat pentru Fortune că interpretarea raportului GAO este "greşită" şi că este înşelător să fie analizate doar cifrele brute, fără raportarea lor la numărul total de angajaţi.
"Când te uiţi la datele reale, vezi că salariile Amazon sunt printre cele mai bune din industrie, angajaţii permanenţi cu normă întreagă au acces la servicii medicale încă din prima zi - pentru doar 5 dolari pe săptămână, cu coplată de 5 dolari pentru acoperirea individuală - iar 74% dintre angajaţii noştri permanenţi cu normă întreagă sunt înscrişi într-un plan de asigurări medicale Amazon, mult peste rata de 65% din sectorul privat pentru angajaţii cu normă întreagă", a transmis Rachael Lighty.
"Provocăm şi alţi mari retaileri să ofere aceleaşi beneficii medicale complete încă din prima zi, aşa cum facem noi", a adăugat reprezentanta companiei.
Creşteri similare ale numărului de angajaţi care beneficiază de sprijin federal au fost înregistrate şi la Walmart şi FedEx, dar şi în cazul companiilor de transport la cerere şi livrări.
Mulţi dintre cei care primesc ajutoare lucrează cu normă întreagă
Kathryn Larin, director pentru probleme de educaţie, forţă de muncă şi securitatea veniturilor în cadrul GAO, spune că datele arată că americanii care folosesc în prezent programele de protecţie socială sunt, în marea lor majoritate, persoane care muncesc. Cei mai mulţi dintre ei lucrează cu normă întreagă.
Pragul de venit pentru accesul la programul SNAP este de aproximativ 130% din nivelul oficial al sărăciei. Asta înseamnă că mulţi dintre aceşti angajaţi continuă să nu câştige suficient pentru a-şi acoperi nevoile de bază, chiar dacă merg zilnic la serviciu.
"Ceea ce arată cu adevărat această analiză este numărul mare de oameni care au venituri foarte mici şi continuă să aibă venituri foarte mici", a declarat Kathryn Larin.
"Vorbim despre familii care abia reuşesc să se descurce şi, cu toate acestea, muncesc şi muncesc foarte mult", a adăugat ea.
Profiturile companiilor au crescut, ponderea veniturilor angajaţilor a scăzut
Diane Swonk, economist-şef şi managing director la KPMG, a avertizat recent asupra efectelor mai puţin vizibile ale reducerii ponderii veniturilor obţinute de angajaţi.
Deşi principalii indicatori economici sugerează că economia este stabilă, cei mai mulţi americani continuă să se confrunte cu probleme legate de costul vieţii.
KPMG a calculat în februarie că ponderea profiturilor companiilor în PIB-ul Statelor Unite a crescut de la 8% în 1982 la 15,85%. În aceeaşi perioadă, ponderea remuneraţiilor angajaţilor în PIB a scăzut de la 66,6% la 61,9%.
"Acest grafic din recentul meu Economic Compass încă mă urmăreşte", a scris Diane Swonk pe reţelele sociale.
"Un prieten îl numeşte "graficul revoluţiei", ceea ce este tulburător, dar grăitor. Inegalitatea alimentează instabilitatea socială şi economică", a adăugat aceasta.
De ce primesc angajaţii o parte tot mai mică din profit
Tendinţa s-a format în ultimele aproximativ cinci decenii, potrivit Annei Stansbury, profesor asistent în domeniul studiilor despre muncă şi organizaţii la MIT Sloan School of Management.
Unul dintre motive este scăderea numărului de angajaţi reprezentaţi de sindicate. În 1983, 20,1% dintre angajaţii americani făceau parte din sindicate, faţă de numai 10% în 2025. Astfel, tot mai puţini angajaţi au posibilitatea de a negocia colectiv salariile şi beneficiile.
Stansbury consideră însă că o problemă şi mai importantă este schimbarea relaţiei tradiţionale dintre angajator şi angajat.
În trecut, o companie îşi angaja direct personalul necesar pentru diferite activităţi. De exemplu, o bancă mare precum Bank of America putea avea propriii angajaţi care se ocupau de curăţenia birourilor.
"În tot mai multe cazuri, aceasta nu mai este de fapt experienţa oamenilor la locul de muncă, în special în cazul locurilor de muncă cu venituri mici şi medii", a declarat Anna Stansbury pentru Fortune.
În prezent, marile companii folosesc tot mai des subcontractori sau lucrători independenţi pentru activităţi care erau realizate anterior de propriii angajaţi. O companie poate angaja, de exemplu, o firmă de securitate, iar agentul care lucrează la sediul său este angajatul firmei respective. Şoferii care fac livrări pot fi colaboratori, nu angajaţi cu normă întreagă.
În acest fel, companiile nu mai trebuie să ofere acestor persoane aceleaşi beneficii sau participaţii. În plus, dacă un subcontractor încalcă legislaţia muncii, compania care a contractat serviciile nu este automat răspunzătoare.
În acelaşi timp, firmele economisesc bani şi pot susţine că devin mai eficiente prin reducerea cheltuielilor pentru posturi care nu contribuie direct la obţinerea veniturilor.
Inteligenţa artificială ar putea pune şi mai multă presiune pe salarii
Brent Neiman, profesor de economie la Universitatea din Chicago, consideră că inteligenţa artificială reprezintă unul dintre principalii factori care pot reduce în continuare partea din economie care revine angajaţilor.
Într-un articol de opinie publicat în New York Times, acesta a argumentat că promisiunea unei productivităţi mai mari datorită tehnologiei reprezintă o ameninţare importantă pentru salarii.
"Oricine a folosit ChatGPT poate vedea cât de multă muncă realizată acum de oameni ar putea fi făcută în curând de tehnologie", a scris Brent Neiman.
Torsten Slok, economist-şef la Apollo, a observat deja o legătură între adoptarea inteligenţei artificiale şi reducerea creşterilor salariale.
Într-o analiză publicată în iulie, el şi economistul Sania Edlich au studiat 321 de ocupaţii în perioada 2015-2025. În cazul locurilor de muncă puternic expuse la inteligenţa artificială, creşterea salariilor reale a scăzut cu 6,7% după 2023, anul care a urmat lansării pe scară largă a ChatGPT.
În acelaşi timp, numărul locurilor de muncă nu s-a modificat. Datele sugerează astfel că inteligenţa artificială nu a eliminat aceste posturi, dar este asociată cu o presiune asupra salariilor.
Companiile obţin o productivitate mai mare, însă aceste creşteri nu se traduc neapărat şi în salarii mai mari pentru angajaţi.
Ce urmează pentru salariile americanilor
Anna Stansbury are însă o perspectivă mai prudentă asupra efectelor inteligenţei artificiale. Ea consideră că tehnologia ar putea începe să influenţeze piaţa muncii în ansamblu, dar este încă prea devreme pentru a spune dacă scăderea actuală a ponderii veniturilor angajaţilor reprezintă o schimbare economică de durată sau doar o etapă a unui ciclu economic.
Creşterile neaşteptate ale inflaţiei sunt, de regulă, asociate cu scăderea salariilor reale. Dacă inflaţia va deveni mai puţin volatilă în următorii ani şi creşterea salariilor îşi va reveni, tendinţa actuală s-ar putea dovedi una ciclică.
Pe de altă parte, o piaţă a muncii cu puţini angajaţi disponibili ar trebui să ducă la creşterea ponderii veniturilor care ajung la salariaţi, iar piaţa muncii este deja relativ tensionată.
Dacă inflaţia se stabilizează, piaţa muncii rămâne tensionată, iar ponderea veniturilor angajaţilor începe să crească, ar putea fi vorba despre încheierea unui ciclu economic.
Problema ar deveni însă mai serioasă dacă salariile continuă să crească lent chiar şi după stabilizarea inflaţiei şi în condiţiile unei pieţe a muncii tensionate.
"Dacă aceste două lucruri se întâmplă, iar ponderea veniturilor angajaţilor continuă să scadă, atunci ar sugera că a existat, de fapt, o schimbare structurală, o accelerare structurală a tendinţei descendente", a explicat Anna Stansbury.
