Alegeri parlamentare strânse în Suedia. Social-democrații, avans infim în fața actualei coaliții de guvernare
Incertitudine totală după alegerile Parlamentare din Suedia. Numărătoarea parţială a voturilor indică o cursă extrem de strânsă, în care blocul de stânga, opoziţia, deţine un avans infim în faţa coaliţiei de dreapta aflată la guvernare. Până la un rezultat final, suedezii mai au de aşteptat. Tabloul complet ar putea fi afişat abia miercuri. Atunci vor fi numărate şi cele câteva sute de mii de voturi din diaspora, precum şi ale celor care au votat anticipat.
Cu peste 90% din buletinele de vot procesate luni dimineață, blocul de stânga era în avantaj cu aproximativ 20.000 de voturi, potrivit BBC.
Numărătorile preliminare ale autorității electorale din Suedia au estimat că Magdalena Andersson, canidata social-democraților, ar putea obține o majoritate de trei locuri în fața coaliției rivale formate din patru partide, condusă de actualul prim-ministru conservator Ulf Kristersson.
Kristersson a fost susținut la guvernare de partidul de extremă dreapta Democrații Suedezi (SD), care are rădăcini neonaziste.
Luni dimineață, Kristersson a declarat că rămâne neclar cine va forma următorul guvern.
"Alegătorii și-au spus cuvântul, dar încă nu avem un rezultat final. Ce guvern va conduce Suedia în următorii ani este încă o întrebare deschisă", le-a spus el susținătorilor.
Nicio instituție media importantă nu a anunțat încă un câștigător
Suedia folosește un sistem de vot prin distribuție a mandatelor, o metodă de reprezentare proporțională pentru a alege "mandatele" sau "locurile" în Riksdag - parlamentul suedez. Un partid are nevoie de cel puțin 4% din voturi pentru a intra în parlament.
Cu 94% din voturi raportate, blocul de stânga al social-democraților conduce cu 176 de mandate, comparativ cu cele 173 ale blocului de dreapta.
Numărarea voturilor va continua miercuri, înainte ca rezultatele finale să determine care parte are o cale mai clară spre majoritate. Numărarea se reia apoi pentru a include voturile anticipate depuse cu întârziere, precum și voturile din străinătate care nu au sosit înainte de ziua alegerilor.
Suedia are două blocuri politice majore, formate din patru partide de dreapta și patru de stânga - ceea ce înseamnă că guvernele de coaliție și cele minoritare sunt relativ comune.
Duminică seară, Andersson, lidera principalului partid de opoziție din țară, i-a îndemnat pe susținători să aștepte rezultatul final, dar a adăugat că, dacă rezultatele actuale se mențin, "Suedia va avea un nou guvern".
Partidul ei a fost o forță majoră în politica suedeză de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Însă SD - fondat de simpatizanți naziști în anii 1980 - a fost ocolit ani de zile, până în 2022, când a devenit al doilea partid ca mărime din țară, după ce a militat împotriva infracţiunilor violente și imigrației.
Atât partidul lui Andersson, cât și partidul de extremă dreapta SD au pierdut sprijin, conform rezultatelor preliminare ale numărării voturilor.
Luni dimineață, social-democrații înregistra cel mai slab rezultat din ultimul secol, cu 28%, în timp ce numărătoarea a arătat că partidul de extremă dreapta SD pierdea sprijin pentru prima dată din 2010, când a intrat în Riksdag.
Alte partide care alcătuiesc blocul de stânga, inclusiv Partidul de Stânga, Verzii și Partidul de Centru, și-au sporit sprijinul.
Prezența la vot a scăzut, de asemenea, cu patru puncte procentuale, la aproximativ 80%, față de scrutinul din 2022.
După ce și-a exprimat votul duminică, Andersson a prezentat alegerea cu care se confruntă suedezii: "Ar trebui să avem un guvern dominat în întregime de democrații suedezi, lucru care nu s-a mai întâmplat niciodată în Suedia? Sau ar trebui să avem un guvern condus de mine, care să ghideze Suedia într-un nou spirit de cooperare?”
Kristersson, la rândul său, a spus că este important ca el și alianța sa să își poată continua activitatea.
"Cred că există un entuziasm autentic pentru a ne putea continua munca importantă", a spus el după ce și-a exprimat votul în oraşul său natală, Strangnas.
Securitatea națională, criminalitatea bandelor și cheltuielile cu asistența socială au dominat campania electorală.
