Video Cum îţi protejezi banii în criză: trucuri care îţi pot salva bugetul
Toate aceste scumpiri care par să nu ne mai oprească se simt direct în buzunarele noastre și ne forțează să ne regândim bugetul. Ştim, pare o misiune imposibilă atunci când trăieşti de la un salariu la altul, iar banii abia îţi ajung pentru cheltuielile de bază. De fapt, soluţia nu e deloc complicată. Sunt câteva trucuri de bază care ne pot salva bugetul în vremuri de criză. Un produs cumpărat la reducere nu e economisire, e tot o cheltuială. Iar banii puşi deoparte nu trebuie să însemne un depozit în bancă. Chiar şi o sumă mică, păstrată constant, te poate ajuta să supravieţuieşti financiar. Economiştii vin şi cu alte reguli de bază prin care îţi poţi proteja banii.
Același buget, dar cheltuieli din ce în ce mai mari. În fața valului de scumpiri, românii se uită la ce să taie de pe listă. Alegerea nu este însă uşoară. "Se găseşte de unde să renunţăm, o haină în minus, mâncare de acasă în loc de comandată", spune o femeie. Renunţarea pare a fi strategia românilor pentru a supravieţui financiar în vremuri de criză. Plăcerile vieţii, fie ele şi mici, sunt amânate sau tăiate de pe listă.
Fără o planificare clară, fiecare leu se pierde rapid pe cheltuieli neesențiale sau neprevăzute
Dacă ne gândim la bugetul unei familii cu doi copii, unde ambii părinți câștigă salariul mediu pe economie, a pune bani deoparte devine o adevărată provocare. După ce plătesc facturi, rate și mâncare, se adaugă și cheltuielile lunare pentru cei mici, care pot depăși ușor 1.500 de lei, la final, rămâne foarte puțin pentru economii. Astfel, fiecare încercare de a salva nişte bani înseamnă să renunțe la o ieșire, o vacanță sau la mici plăceri zilnice.
Secretul pentru a putea să salvăm nişte bani este, de fapt, strategia pe termen lung. În primul rând, trebuie să ne antrenăm să punem bani deoparte, chiar şi sume mici. "Fondul de urgenţă, ce fac în cazul în care apar chetuieli neprevăzute. Fondul se siguranţă, care să mă protejeze în situaţia în care îmi pierd o sursă de venit. Încep să pun deoparte echivalentul a 3 sau 6 luni de cheltuieli", a declarat Cornel Ionescu, analist economic. O listă cu veniturile şi cu cheltuielile ne-ar putea ajuta să ne dăm seama pe unde se scurg banii sau de unde am putea face rost de fonduri noi. O primă măsură ar fi reducerea ratelor - prin refinanţarea creditelor.
"Să ne îndreptăm spre datorii cu dobândă fixă, decât spre datorii cu dobândă varianbilă care este posibil să crească în perioade de criză. Important este să ne păstrâm venitul, că îl protejăm şi săp evdem ce oportunităţi avem pentru surse noi de venit", a declarat Cornel Ionescu, analist economic. Roxana lucrează la stat. Salariul ei a rămas la fel, deşi cheltuielile i-au crescut semnificativ. S-a văzut nevoită să îşi regândească bugetul. "Îmi propusesem la începutul anului o centrală termică, dar am amânat-o. Îmi fac cumpărăturile mari, alea lunare, odată, la ceea ce am nevoie", a declarat Roxana Florea. La o analiză mai atentă a bugetului, Roxana a realizat că irosea mulţi bani pe lucruri de care nu avea cu adevărat nevoie.
"Odată intrată chiar şi în magazinul din complexul meu, lăsam câte 100-150 de lei la fiecare intrare. Nu am renunţazt la lucrurile care îmi dau comoditate. Fac lucrurile pe care le făceam înainte. M renunţazt la planurile pe termen lung, dar am anunţat să achizitioonez obiecte care nu îmi sun necesare. Mi-aş fi dorit un televizor mult mai mare, dar televizorul de acum e luat anul trecut, nu cred că nevoie", a declarat Roxana Florea. "Putem să ne protejăm evitând să ne supunem la factorii declanşatori. Să încercăm să ne protejăm de reclame. Dacă ştim că apar compărăturile impulsive când mergem în supermarket sau în mall, să evităm să mergem acolo. Să punem cumpărăturile pe o listp de aşteptare de 24 de ore", a declarat Cornel Ionescu, analist economic.
Fără o planificare clară, fiecare leu se pierde rapid pe cheltuieli neesențiale sau neprevăzute. Aici intervine educația financiară: învățând să înțelegem dobânzile, inflația, riscurile și prioritățile unui buget, putem să ne organizăm mai bine resursele. Dar românii reacţionează impusiv în faţa crizelor financiare, arată studiile. De cele mai multe ori, frica învinge raţiunea. În timp ce în vestul Europei oamenii își calculează fiecare pas, în est reacția este adesea una de moment: cumpărăm mai puțin, dar fără un plan clar.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
