Video Cum mai fac românii economie la mâncare. Fenomenul de downtrading ia amploare în supermarketuri
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
De la produse premium, la produse "no name". Așa arată, mai nou, coșul de cumpărături al multor români. Pentru că se descurcă din ce în ce mai greu cu banii, se văd nevoiți să aleagă mărci mai puțin cunoscute în detrimentul celor consacrate. Specialiștii au și un nume pentru acest fenomen. Îl numesc DownTrading.
Dacă până nu demult, la cumpărături, cei mai mulți români își umpleau coșul în special cu produse premium, de la branduri cunoscute, situația începe să se schimbe.
"Caut și promoții, mă uit și la preț. Mă uit și la variante mai ieftine. [...] Salariile sunt din ce în ce mai mici. Prețurile sunt din ce în ce mai mari"
"Am avut și eu perioade mai grele cu banii și atunci iei ceea ce poți să-ți permiți, lucrurile mai ieftine, chiar dacă nu sunt cele mai sănătoase" spun oamenii.
Reporter: Dacă un produs e prea scump, îl înlocuiți cu o variantă mai ieftină?
Cumpărător: Uneori da. Am ales și branduri no name. E o invazie a mărcilor no name care încearcă să intre pe piață.
Ce este fenomentul de DownTrading
Fenomenul e cunoscut sub numele de downtrading. Ce înseamnă, mai exact?
-
Şcoala începe cu o factură de peste 1.000 de lei per copil. Părinţii aleg plata în rate până şi la rechizite
-
Un bărbat din Argeş a găsit un card şi l-a folosit de 17 ori la cumpărături. Valoarea prejudiciului
-
Românii, mai atenți la bani, țin electrocasnicele până se strică. Vânzările scad odată cu piața imobiliară
"Este coborârea unei trepte de preț. Consumatorul care cumpără un brand consacrat, începe să cumpere un brand mai ieftin. O marcă locală, poate o marcă proprie. Un produs mai necunoscut. Renunță la o parte din prețul plătit pentru brand. Lactatele sunt unele din cele mai afectate, uleiurile. Fenomenul mai e întâlnit la paste, la făină, la zahăr. Mai întâlnim la produsele de hârtie, de menaj, la șervețele, la detergent, la conserve, produse de bază, fasole, mazăre, porumb" spune Feliciu Paraschiv, de la asociația comercianților mici și mijlocii.
Magazinele s-au adaptat din mers și au adus pe rafturi tot mai multe produse cu prețuri mici.
"Și ca să vedeți diferența de preț, am aici un croisant cu ciocolată, de la un brand cunoscut, costă 4 lei și 50 de bani. Pe același raft, un alt croisant, din import, din Ucraina, costă 1,4 lei" explică reporterul Observator Mădălina Chițac.
Consumul populaţiei a scăzut cu peste 7% în 2026
"Iaurtul de 900 de grame, un brand consacrat, poate să coste 11-12 lei. Un brand mai mic poate să coste 7-8 lei, tot la 900 de grame. Iar un produs marcă proprie poate să ajungă la 4-5 lei. Românul nu a renunțat la consum, ci schimbă modul în care cheltuiește. Caută aceeași utilitate, la un preț mai mic" explică Feliciu Paraschiv.
"Dacă ei constată că au vânzare, o să se aprovizioneze cu lucruri ieftine" spune un cumpărător.
"Toate aceste fenomene țin de erodarea puterii de cumpărare și sunt absolut normale în condițiile în care avem inflație foarte mare care afectează puterea de cumpărare a unui număr mare de consumatori" explică Christian Năsulea, profesor de economie.
În România, de la începutul anului, consumul populației a scăzut cu peste 7 procente.
Reporter senior la Observator Antena 1, specializat în economie, cu peste 10 ani de experiență în presă. Urmărește și explică subiecte legate de prețuri, inflație, energie, carburanți, retail, rate, asigurări și deciziile BNR. ➜
