Video Efectele economice ale războiului din Ucraina. Analist economic: Ce este fondul de urgenţă şi de ce avem nevoie de el

Greta Neagu, reporter Observator: Incertitudine. Este cuvântul care ne-a schimbat priorităţile în ultimii doi ani. Fie că vorbim despre pandemie, despre conflicte cu implicaţii economice sau pur şi simplu despre probleme medicale neprevăzute- pentru toate este bine să avem un fond de urgenţă de care să nu ne atingem. Cum mai reuşim, însă, să economisim în situaţia în care de multe ori cheltuielile ne depăşesc veniturile? 

Primul pas este să vă analizaţi bugetul. Apoi să calculaţi în detaliu pe ce se duc banii. 

Claudia Oprescu, prof. de educaţie financiară: Să zic că am un salariu de 2.000 de lei şi îmi propun să pun deoparte 500 de lei cu siguranţă nu o să reuşesc, pentru că nu o să mă pot încadra. Însă dacă îmi propun în fiecare lună să pun 20 de lei sau 50 de lei şi mă asigur că primul lucru pe care îl fac în luna respectivă, după ce am luat salariul, este să pun această sumă de bani- îmi voi construi această disciplină financiară pe termen lung şi voi avea un obicei. Să încercăm să punem sume foarte mici de bani. Adică echivalentul unei cafele. Să spunem că îmi iau de trei ori pe săptămână o cafea care costă cinci lei. Nu le spunem oamenilor să nu îşi mai ia acea cafea, ci le spunem pur şi simplu să încerce să pună deoparte echivalentul cafelei respective. 

Vezi și

Cinci lei puşi deoparte în fiecare zi se transformă într-un adevărat depozit odată cu timpul. Ideal este să ajungem la un nivel de economisire care să ne acopere şi nevoile urgente. 

Adrian Asoltanie, consultant financiar: În primul rând fondul de urgenţă care înseamnă între 1000 şi 2000 de lei cash în casă, într-un plic sigilat pentru urgenţe mărunte. În afară de acesta ne-ar trebui tuturor un fond de siguranţă care înseamnă între trei şi şase luni de cheltuieli vitale- adică mâncare, locuinţă, transport şi datorii. Fondul ăsta de siguranţă să fie într-un cont euro la bancă, după recomandarea mea. 

Iar după atâta vreme de criză, oamenii încep să numere de două ori înainte să plătească o dată. 

Român: Trebuie să duci o parte din bani şi către economii, nu?

Trebuie, însă nu e chiar uşor.

Româncă: Sunt cheltuieli foarte mari: gaze, lumină, întreţinere, taxe, impozite şi toate la stat. Nici n-avem din ce să trăim. 

Consultanţii ne sfătuiesc să amânăm pentru câteva luni orice cheltuială mare, care nu e urgentă.

Aşa cum aţi simţit pe propria piele, momentele de criză au dus şi la o explozie pe termen lung a preţurilor. La raft, la pompă, iar lista, din păcate, pentru buzunarele noastre, poate continua.

Cum salvăm bani în perioadele de criză

Adrian Mănuţiu, analist economic: Din păcate, nu foarte multă lume are acest fond de urgenţă. Dar este îmbucurător că tot mai multă lume începe să se gândească la el. Partea proastă e că o face împinns de nişte împrejurări absolut teribile. E plin de incertitudine, riscul social e la un nivel fără precedent pentru cei din generaţia noastră. Probabil că trăim una dintre cele mai agitate perioade. Dincole de drama umanitară, răsfrângerea va fi în plan economic şi se va resimţi din plin. Întotdeauna există doar două soluţii pentru aşa ceva. Fie faci rost de bani în plus, fie cheltuieşti mai puţin. Dacă nu există nici o posibilitate pentru a obţine fonduri suplimentare singura variantă care îţi rămâne este aceea de a renunţa la alte cheltuieli. Acum e important să prioritizăm. E bine să renuţăm la lucrurile de care nu avem neapărată nevoie. E momentul potrivit pentru a face acea deosebire între dorinţe şi nevoi. Cred că o prioritizare naţională e ceva ce ne-ar putea scoate din mari probleme în viitorul foarte apropiat. Nu e ceva ce s-ar putea să se întâmple. Ne bate la uşă o criză economică pe care ar trebui să putem să o depăşim, dar pentru asta ar trebui să avem acea rezervă care să ne permită să nu intrăm într-un blocaj.

Cum economisim banii când preţurile cresc

Adrian Mănuţiu, analist economic: Nu vorbim de sincope pe termen lung, însă în acele momente în care preţurile o iau razna e bine să avem acei bani. Împreună cu specialiştii în energie am făcut nişte estimări acum vrei 2-3 săptămâni în care ne gândeam că probabil în mai-iunie barilul va atinge 120 de dolari. Iată, că suntem la începutul lui martie şi barilul e deja acolo. Evident că lucrurile sunt scăpate de sub control. E foarte greu de făcut o estimare precisă. Nu cred că cineva ştie cu adevărat ce se întâmplă pentru că incertitudinea principală e indusă astăzi de un conflict armat a cărei durata nu o poate estima azi nimeni. Dar cursul de schimb, inflaţia pe care o moştenim după o perioadă de doi ani de pandemie în care s-au aruncat foarte mulţi bani în piaţă. Explicat foarte simplu, oamenii au fost plătiţi pentru a sta acasa şi asta a generat o inflaţie, o devalorizare fantastică fără ca ea să fie dublată de nişte produse sau de valoare adăugată. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰