Video Măsura care a dus la pierderea a 100.000 de joburi în România ar putea fi anulată, de la 1 august
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Normă redusă, dar taxe întregi. Este situația angajaților part-time, care plătesc acum contribuții calculate ca pentru un program complet. O inițiativă depusă în Parlament vrea să scoată joburile de câteva ore de sub povara supraimpozitării. Dacă proiectul va fi adoptat, costurile firmelor ar putea scădea, iar mii de locuri de muncă dispărute din piață ar putea reveni la viață.
Pentru Andreea, o zi are două jumătăți: una la facultate și una la serviciu. Lucrează ca și cofetar și spune că un program full-time nu încape, deocamdată, în agenda ei. A găsit însă un angajator dispus să plătească mai mult pentru ca ea să poată lucra mai puțin.
"Aveam nevoie de un contract de muncă part-time. Eu am făcut practică aici și mi-a fost mult mai ușor, pentru că era un program foarte lejer. Și Adriana, bineînțeles, a făcut niște sacrificii, din punctul meu de vedere taxele fiind foarte mari pentru a mă angaja part-time.", explică Andreea Doris Ion, cofetar și studentă.
Pentru antreprenori, ecuația nu este la fel de simplă. Adriana conduce o afacere de familie și spune că, de ani de zile, face un efort să păstreze în echipă angajați cu program redus.
"Am fost dispuși să plătim aceste taxe pentru oameni, acest efort financiar, care este destul de mare anual pentru un antreprenor. Un angajat care lucrează 4 ore part time la noi, deficitul pentru compania noastră e undeva la 25.000 - 27.000 anual. Noi, de exemplu, avem în acest moment, part-time, o colegă care lucrează la vânzări, pentru că programul nu ne permite să angajăm pe cineva full-time. Pentru a fi în legalitate, conform normelor muncii, suntem nevoiți să angajăm două persoane.", spune Adriana Iancu, antreprenor.
În prezent, pentru un contract cu normă redusă, de 2 sau 4 ore, contribuțiile la pensie și sănătate se calculează la nivelul salariului minim brut pe economie, 4.050 de lei.
De exemplu, un angajat part-time plătit cu 2.000 de lei brut. Diferența de 2.050 de lei îl costă pe angajator, în plus, aproximativ 700 de lei pe lună. Regula a fost introdusă în 2022 și a scumpit considerabil contractele part-time.
Măsura a dus la dispariția a aproape 100.000 de locuri de muncă part-time în doar doi ani, potrivit datelor Ministerului Muncii. Astăzi, doar 3% dintre angajații români lucrează cu normă redusă, față de 17%, media europeană. Țara noastră are unul dintre cele mai mici procente din blocul european.
"A pus o presiune financiară mare pe firmele din România. Se știe că o parte au fost închise definitiv, iar o parte s-au transformat în muncă la negru, ceea ce era în detrimentul angajatului, pentru că el nu mai avea plată la sănătate și nici contribuție la pensie.", spune Romeo Negruţ, specialist fiscal.
"Procentul contractelor part-time este de 2,9%, adică a scăzut dramatic. În Germania, de exemplu, contractele part-time reprezintă 39,9% din totalul contractelor de muncă.<01:46> Undeva, angajatorii au preferat munca nefiscalizată, neînsoțită de contribuții, iar oamenii aceia vor fi afectați pe termen lung, la sistemul de pensii și, în fiecare zi, la sistemul de sănătate.", precizează Raluca Turcan, inițiator proiect de lege.
"Cel mai corect ar fi fost, pentru noi toți, ca această eliminare a supraimpozitării să fie de la 1 august 2026, și nu de la 1 ianuarie 2027.", adaugă Romeo Negruţ.
Proiectul este pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, care este for decizional.
