România are tot mai puține locuri de muncă vacante. Aproape 5.000 de posturi au dispărut doar într-un an
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Numărul locurilor de muncă vacante a fost de 26.500, în trimestrul II al anului, în scădere cu 1.800 faţă de trimestrul anterior şi cu 4.900 raportat la aceeaşi perioadă din 2025, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Rata locurilor de muncă vacante estimată pentru trimestrul II 2026 a fost 0,52%, în scădere cu 0,03 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2025, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,09 puncte procentuale.
În trimestrul II 2026, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (1,41%), intermedieri financiare şi asigurări (1,03%), transport şi depozitare (0,94%), respectiv activităţi de spectacole, culturale, sportive şi recreative (0,90%).
Peste o cincime din numărul total al locurilor de muncă vacante s-a concentrat în industria prelucrătoare (5.600 locuri vacante), iar valoarea ratei a fost 0,54%.
Sectorul bugetar a însumat peste 19% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 2.700 de locuri vacante s-au regăsit în sănătate şi asistenţă socială, 1.400 locuri vacante în administraţia publică, iar 1.000 de locuri în învăţământ.
Cele mai puţine locuri de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă şi tranzacţii imobiliare (100 locuri vacante pentru fiecare în parte). Rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în industria extractivă (0,16%), respectiv în alte activităţi de servicii (0,23%).
Prin comparaţie cu trimestrul precedent, cele mai semnificative scăderi, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante au fost în administraţie publică (-0,49 puncte procentuale, respectiv -1.300 de locuri vacante), respectiv în hoteluri şi restaurante (-0,21 puncte procentuale, respectiv 500 de locuri vacante).
-
Cât câștigă un muncitor în construcții în Norvegia. Lucrează mai puțin de 40 de ore pe săptămână
-
Ţara care s-a trezit că nu mai are pe cine să pună la muncă după ce migranţii au fost alungaţi
-
Bătaie pe joburi în România. Experţii explică de ce e tot mai greu să găsești un loc de muncă. Harta șomajului
Cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în transport şi depozitare (+0,12 puncte procentuale), intermedieri financiare şi asigurări (+0,08 puncte procentuale) şi în alte activităţi de servicii (+0,06 puncte procentuale).
Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut uşoare creşteri în transport şi depozitare (+300 locuri vacante), urmate de intermedieri financiare şi asigurări, construcţii şi telecomunicaţii; activităţi de programare şi de consultanţă în tehnologia informaţiei; alte servicii informaţionale (+100 locuri vacante pentru fiecare în parte).
Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţie publică (-0,65 puncte procentuale), respectiv în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,23 puncte procentuale), iar numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut scăderi mai semnificative în administraţie publică (-1.800 locuri vacante), precum şi în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (-1.200 locuri vacante).
La polul opus, cele mai relevante creşteri atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în telecomunicaţii; activităţi de programare şi de consultanţă în tehnologia informaţiei; alte servicii informaţionale (+0,12 puncte procentuale, respectiv +200 locuri vacante), respectiv în hoteluri şi restaurante (+0,07 puncte procentuale, respectiv +200 locuri vacante).
Pe grupe majore de ocupaţii, în trimestrul II 2026, cele mai mari valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (0,59%), muncitori calificaţi şi asimilaţi - grupa majoră 7, respectiv ocupaţii elementare - grupa majoră 9 (0,55% pentru fiecare în parte).
Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai ridicate valori în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (7.100 locuri vacante), urmate de cele de lucrători în domeniul serviciilor - grupa majoră 5 (4.100 locuri vacante) şi de ocupaţii elementare - grupa majoră 9 (3.700 locuri vacante).
Cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au observat pentru ocupaţiile de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori - grupa majoră 1 (0,26%, respectiv 1.000 locuri vacante) şi de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - grupa majoră 6 (0,28%, respectiv sub 100 locuri vacante).
Raportat la trimestrul precedent, cele mai importante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în ocupaţiile de funcţionari administrativi - grupa majoră 4 (-0,08 puncte procentuale), urmate de cele de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 şi de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente - grupa majoră 8 (-0,06 puncte procentuale pentru fiecare în parte).
Cele mai relevante scăderi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au observat pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (-700 locuri vacante), respectiv de lucrători în domeniul serviciilor - grupa majoră 5 (-400 locuri vacante).
La polul opus, cea mai semnificativă creştere a ratei locurilor de muncă vacante s-a observat în rândul ocupaţiilor de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - grupa majoră 6 (+0,12 puncte procentuale), iar numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut uşoare creşteri în rândul ocupaţiilor de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic - grupa majoră 3, respectiv de muncitori calificaţi şi asimilaţi - grupa majoră 7 (+1.000 de locuri vacante pentru fiecare în parte).
