Cele trei exploatări din România incluse pe harta strategică a UE pentru materii prime critice. Ce se va extrage și ce investiții sunt pregătite
România a fost selectată de Comisia Europeană ca parte dintr-un grup de 13 state membre care vor găzdui proiecte strategice pentru asigurarea accesului UE la materii prime critice. Este vorba de Rovina, SALROM Baia de Fier şi Verde Magnesium, propus ca prima mină de magneziu din UE. Aceste proiecte vor contribui direct la consolidarea capacităților interne ale Europei în domeniul extracției, prelucrării și reciclării resurselor esențiale pentru tranziția verde și digitală, dar și pentru industriile de apărare și aerospațială. Implicarea României în aceste inițiative strategice o poziționează ca un actor-cheie în securizarea lanțurilor valorice industriale europene.
Comisia Europeană a adoptat, pentru prima dată, o listă de 47 de proiecte strategice situate în 13 state membre UE, inclusiv România, menite să stimuleze capacitățile interne în materie de materii prime strategice, care, la rândul lor, vor consolida lanțul valoric european al materiilor prime și vor diversifica sursele de aprovizionare, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Din cele 47, 23 vizează extracția, 23 procesarea,10 reciclarea iar 2 substituția. 18 sunt de litiu, 10 de cobalt, 10 de cupru, 10 de grafit, 9 de mangan, 9 de nichel, 6 de platină, 5 de pământuri rare şi 1 de magneziu.
România se poziționează ferm pe harta strategică a Uniunii Europene în domeniul materiilor prime critice, odată cu selecția a trei proiecte de extracție în cadrul listei celor 47 de inițiative aprobate de Comisia Europeană. Noile proiecte vizează resurse esențiale pentru industriile viitorului: cupru, grafit pentru baterii și magneziu metalic.
Printre cele 3 proiectele selectate în România se numără:
Rovina (Hunedoara)– un proiect de extracție a cuprului, gestionat de compania Euro Sun Mining Inc., care va contribui la securizarea lanțului european de aprovizionare pentru acest metal esențial în energie, construcții și industria auto.
- Ungaria: Este exclus ca Ucraina să adere la UE înaintea ţărilor din Balcanii de Vest
- Înarmarea României, pe lista CSAT. Şedinţa va fi convocată pe 28 sau 31 martie. Surse: Planul Guvernului cu trei...
- Cursa pentru înarmarea Europei. Lovitură de la Bruxelles: Ţările excluse din planul de 150 de miliarde de euro
- "Pasionatul de arme, actriţa, jurnalista, fostul preot, fostul spion". Cum descrie Politico cei 11 candidaţi la...
- Summitul UE, lipsă de acord pe cele 40 de miliarde de euro pentru Ucraina, Orban refuză să semneze. Zelenski cere...
- Numele a trei europarlamentari români apar în investigația presei belgiene despre lobby-ul Huawei
SALROM Baia de Fier (Gorj)– proiectul administrat de Societatea Națională a Sării S.A. vizează extracția de grafit pentru baterii, un material indispensabil pentru tranziția către mobilitatea electrică și pentru industria de stocare a energiei.
Verde Magnesium (Maramureş) – proiectul companiei Verde Magnesium SRL urmărește relansarea extracției de magneziu metalic, o resursă critică pentru industria aerospațială și de apărare, unde UE este aproape complet dependentă de importuri.
Harta celor 47 de proiecte strategice aprobate de Comisia Europeană
Comisia Europeană
47 de proiecte strategice selectate de CE
Noile proiecte strategice marchează o etapă importantă în punerea în aplicare a Actului privind materiile prime critice (CRMA), care urmărește să asigure faptul că extracția, prelucrarea și reciclarea la nivel european a materiilor prime strategice satisfac 10%, 40% și, respectiv, 25% din cererea UE până în 2030.
Ajutând Europa să îndeplinească aceste obiective, noile proiecte strategice contribuie în mod semnificativ la tranziția verde și la cea digitală a Europei, sprijinind în același timp industria europeană de apărare și industria aerospațială. Cele 47 de noi proiecte strategice sunt situate în 13 state membre ale UE: Belgia, Franța, Italia, Germania, Spania, Estonia, Cehia, Grecia, Suedia, Finlanda, Portugalia, Polonia și România. Acestea acoperă unul sau mai multe segmente ale lanțului valoric al materiilor prime, cu 25 de proiecte care cuprind activități de extracție, 24 de prelucrări, 10 reciclări și 2 înlocuiri de materii prime.
Ce vizează proiectele strategice
Proiectele strategice acoperă 14 dintre cele 17 materii prime strategice enumerate în Actul privind materiile prime critice. Printre acestea se numără mai multe proiecte care vizează litiul (22 de proiecte), nichelul (12 proiecte), cobaltul (10 proiecte), manganul (șapte proiecte) și grafitul (11 proiecte), care vor aduce beneficii în special lanțului valoric al materiilor prime pentru baterii din UE. Aceste proiecte vor asigura faptul că UE își poate îndeplini pe deplin criteriile de referință pentru 2030 privind extracția, prelucrarea și reciclarea litiului și cobaltului, realizând în același timp progrese substanțiale în ceea ce privește grafitul, nichelul și manganul.
În plus, alte proiecte strategice care implică magneziu (un proiect) și tungsten (trei proiecte) vor contribui la reziliența industriei de apărare a UE, care se bazează pe utilizarea acestor materiale. Potrivit sursei citate, aceste proiecte au fost selectate deoarece contribuie la aprovizionarea sigură a UE cu materii prime strategice, respectă criteriile de mediu, sociale și de guvernanță și sunt fezabile din punct de vedere tehnic. În plus, proiectele selectate au demonstrat, totodată, beneficii transfrontaliere clare pentru UE.
Investiţii de 22,5 miliarde euro
Pentru a deveni operaționale, cele 47 de proiecte strategice au o investiție totală de capital preconizată de 22,5 miliarde de euro. Aceste proiecte vor putea beneficia de sprijin coordonat din partea Comisiei, a statelor membre și a instituțiilor financiare pentru a deveni operaționale, în special în ceea ce privește accesul la finanțare și sprijinul pentru conectarea cu achizitorii relevanți. Acestea vor beneficia, de asemenea, de dispoziții simplificate în materie de autorizare, pentru a asigura previzibilitatea pentru promotorii de proiecte, protejând în același timp standardele de mediu, sociale și de guvernanță.
În conformitate cu CRMA, procesul de acordare a autorizațiilor nu va depăși 27 de luni pentru proiectele de extracție și 15 luni pentru alte proiecte. În prezent, procesele de autorizare pot dura între cinci și 10 ani. Actul privind materiile prime critice (CRMA) a intrat în vigoare la 23 mai 2024. În aceeași zi, Comisia a publicat o cerere de propuneri pentru recunoașterea proiectelor ca proiecte strategice, cu o dată-limită la 22 august 2024. Cererile considerate complete au fost evaluate de Comisie cu sprijinul unor experți externi pentru a verifica dacă proiectele îndeplinesc criteriile relevante în temeiul CRMA.
Pe baza acestei evaluări, Comisia a identificat o listă de proiecte pentru extracția, prelucrarea, reciclarea sau înlocuirea materiilor prime strategice. Comisia a consultat Comitetul pentru materii prime critice, compus din statele membre și Parlamentul European în calitate de observator, pentru a discuta și a adopta un aviz cu privire la lista proiectelor strategice la 20 februarie 2025 și la 12 martie 2025. Comisia a primit, de asemenea, cereri pentru proiecte situate în țări terțe. Decizia privind eventuala selecție a unor astfel de proiecte va fi adoptată într-o etapă ulterioară. Comisia va anunța în curând o nouă cerere de candidaturi pentru proiecte strategice, planificată în prezent pentru sfârșitul verii.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
