Video 1 din 10 elevi din România spune că a avut parte de un comportament sexual nepotrivit din partea unui profesor
Şcoala ar trebui să fie un loc sigur. O avalanșă de abuzuri sexuale, dezvăluite recent, arată însă contrariul şi reduce încrederea în sistemul de învăţământ din România. La fel şi statisticile. Unul din zece elevi spune că a avut parte de un comportament sexual nepotrivit din partea unui profesor. Şi mai mulţi aleg însă să tacă. De frică, de ruşine ori pentru că pur şi simplu nu îşi dau seama că ceea ce trăiesc nu este normal. Specialiștii avertizează că fenomenul rămâne subraportat, atât timp cât lipsa unor măsuri timpurii permite ca astfel de abuzuri să persiste ani la rând.
Subiectul a fost dezbătut în ediția de miercuri a Observator 16, alături de Claudia Chiru, învăţătoare.
Vorbind despre semnele pe care le dau copiii că ar fi implicați în astfel de abuzuri, Claudia Chiru a arătat că acestea sunt dificil de observat.
"Apar, de obicei, la școală, dar sunt dificil de observat. Copilul devine tăcut, închis în el și nu mai participă cu același interes. De cele mai multe ori, semnele se văd mai bine acasă. Atunci când copilul își schimbă starea în clasă și dispoziția – dintr-un copil activ și fericit devine dintr-odată introvertit și tăcut – este important să avem o relație la care trebuie să lucrăm încă de la început, astfel încât el să se apropie, să se deschidă și să poată vorbi. Copilului îi este foarte greu să-și găsească cuvintele, nu pentru că acceptă ce i se întâmplă, ci pentru că nu înțelege și nu poate procesa situația. Adultul, în percepția copilului, este reperul realității și cel care îi face bine".
Referitor la verificările la care sunt supuse cadrele didactice, Claudia Chiru a arătat că sunt mai multe etape care trebuie parcurse cu seriozitate.
"Cadrele didactice trebuie să aibă cazier și să susțină un examen psihologic anual. Acesta include și zona de comportament; există întrebări ale căror răspunsuri, interpretate corect, pot indica anumite probleme. Totuși, aceste evaluări trebuie făcute cu seriozitate", a explicat Claudia Chiru, la Observator 16.
Întrebată cum este posibil ca anumiți profesori să scape de aceste verificări, învăţătoarea a arătat că nu există încă o strategie solidă de prevenţie şi de educaţie sănătoasă.
"Se întâmplă pentru că, la nivel de societate, reacționăm mai ales când lucrurile devin știri. Nu avem încă o strategie solidă de prevenție și de educație sănătoasă, atât acasă, cât și la școală. Nu putem elimina complet riscurile, pentru că unii adulți pot avea comportamente problematice și mecanisme de a se ascunde. De aceea, este esențial ca părinții să construiască o relație foarte bună cu copilul, să facă educație despre limite și despre cum trebuie să se comporte în societate. Copilul trebuie să știe că poate spune "nu" unui adult, inclusiv la școală, atunci când cineva îi încalcă limitele", a explicat Claudia Chiru.
"Școala are un rol esențial: trebuie să existe o relație autentică între profesor și elev, copilul trebuie observat, încurajat să se exprime liber și să spună ceea ce simte. Trebuie create contexte în care el să-și poată exprima emoțiile, pentru că trăiește experiențe reale, iar noi suntem responsabili să-i oferim instrumentele necesare pentru a comunica. Atunci când un adult abuzează un copil, apare o disonanță cognitivă: copilul este atașat de acel adult, iar chiar dacă acesta îi face rău, îi este greu să vorbească și îi este frică. De aceea, copilul trebuie învățat că poate spune ce i se întâmplă. Putem lucra prin scenarii, dar baza rămâne relația – atât cu elevul, cât și cu părinții. Este important să acceptăm că atunci când semnalăm ceva, nu o facem din dorința de a face rău, ci pentru că observăm și simțim că există o problemă. Aceste semnale trebuie luate în serios. Uneori, părinții pot spune că "se întâmplă doar la școală", însă tocmai de aceea avem nevoie de alfabetizare emoțională, atât pentru copii, cât și pentru adulți", a conchis Claudia Chiru.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
Înapoi la Homepage
