Video A murit academicianul Eugen Simion

Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, a anunţat vestea tristă. Academicianul Eugen Simion a murit la vârsta de 89 de ani.

"Era internat la Spitalul Elias. Imobilizat", a declarat Pop. 

Cine a fost Eugen Simion 

Eugen Simion era critic și istoric literar, editor, eseist și profesor universitar, membru titular al Academiei Române și președinte al acestui for cultural român din 1998 până în 2006.

Eugen Simion s-a născut la 25 mai 1933 în comuna Chiojdeanca din județul Prahova. A urmat cursurile Liceului ''Petru şi Pavel'' din Ploieşti, unde a fost coleg cu Nichita Stănescu, şi a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti (1952-1957), unde i-a avut ca profesori pe Tudor Vianu, Iorgu Iordan, Alexandru Graur. În 1969, a devenit doctor în ştiinţe filologice cu o teză despre ''Eugen Lovinescu, scepticul mântuit'', avându-l drept conducător ştiinţific pe Şerban Cioculescu.

Pentru o perioadă, între 1970-1973, a fost profesor la Universitatea Paris IV (Sorbona), unde a predat cursuri de cultură şi civilizaţie românească. Experienţa pe care a avut-o în Franţa se regăseşte în două dintre cărţile sale: ''Timpul trăirii, timpul mărturisirii. Jurnal parizian" (1977, în 2014 a apărut cea de-a VI-a ediţie; în 1983 a fost tradusă în maghiară) şi "Întoarcerea autorului" (1981, tradusă în SUA şi în Franţa, 1996). În 1992, a fost profesor invitat la Ecole Normale Superieure de Paris (Fontenay-aux-Roses).

Cariera lui Eugen Simion

A debutat cu un articol despre ''Caietele Eminescu'', în paginile "Tribunei" (1958), colaborând ulterior la majoritatea revistelor, unde a deţinut rubrici permanente: ''Gazeta literară'', "România literară", "Contemporanul", ''Flacăra'', "Literatorul" (din 1991).

Academicianul Eugen Simion a publicat peste 3.000 de articole şi studii în reviste literare şi culturale. Totodată, este autorul unei opere prodigioase, care cuprinde titluri fundamentale pentru literatura română şi cultura românească.

Este şi autorul unor ediţii, studii introductive şi antologii. A prefaţat numeroase ediţii din scrierile lui Tudor Arghezi, Blaga, George Călinescu, Marin Preda, Ilarie Voronca, Geo Dumitrescu, Constanţa Buzea etc.

Unele dintre lucrările sale au fost traduse şi în limbi străine: ''Elmenyek kora, vallom asok kora. Parizsi nablo'' (1983); ''Imagination and Meaning. The Scholarly and Literary Worlds of Mircea Eliade'' (1984, în colaborare); ''Die Mitte Der Aufszatza zu Mircea Eliade'' (1994, în colaborare); ''The Return of the Author'' (1996); ''Mircea Eliade: A Spirit of Amplitude'' (2001).

La 9 martie 1991, Eugen Simion a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar la 12 martie 1992 membru titular. Apoi vicepreşedinte (1 februarie 1994 - 16 ianuarie 1998), preşedinte interimar (15 octombrie 1997 - 16 ianuarie 1998) şi preşedinte al Academiei Române, ales la 16 ianuarie 1998, reales la 11 februarie 2002. A deţinut această funcţie până la 20 aprilie 2006.

În calitate de preşedinte al Academiei Române, Simion a iniţiat o serie de proiecte culturale importante: continuarea şi încheierea ''Dicţionarului Tezaur al Limbii Române'' (început de B. P. Hasdeu, în 1884), ''Dicţionarul General al Literaturii Române'', ''Dicţionarul Etimologic al Limbii Române'', ''Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic'' (DOOM), ''Gramatica Limbii Române'', ''Micul Dicţionar Academic''. De asemenea, o realizare culturală importantă a constituit-o editarea manuscriselor lui Mihai Eminescu: cele 45 de caiete ale poetului, însumând 14.000-15.000 de pagini, au fost scanate şi tipărite în 38 de volume şi transpuse pe CD-uri. Un alt proiect cultural de anvergură al lui Eugen Simion este Colecţia Opere fundamentale, în format Pléiade, care cuprinde cei mai importanţi autori români. 

Academicianul Eugen Simion a transmis mai departe, generaţiilor în formare, dragostea pentru literatură 

Potrivit Ministerului Culturii, critic şi istoric literar de primă linie, Eugen Simion ne lasă o moştenire impresionantă, scrierile sale stând sub semnul experienţelor şi al întâlnirilor cu oamenii pe care viaţa i-a scos în calea sa.

"Omul şi Profesorul Eugen Simion merită şi trebuie să fie un reper pentru cei din generaţiile tinere şi o mândrie pentru noi, ceilalţi, pentru felul în care a apărat, cu fiecare ocazie, identitatea românească, istoria şi valorile acestei ţări! Personalitatea şi cariera lui sunt atât de vaste, complexe şi complete încât, după două mandate de preşedinte al Academiei Române, Eugen Simion este el însuşi o instituţie", a scris pe Facebook, ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, în urmă cu câteva luni. 

Prietenia cu Nichita Stănescu sau absolvirea şcolii lui Eugen Lovinescu, marele său model, au influenţat, inevitabil, modul în care a interpretat literatura în cărţile şi lucrările sale, cu doze perfecte de limpezime şi echilibru.

Mai mult, cu profesori precum Al. Rosetti, Iorgu Iordan sau Tudor Vianu, Eugen Simion a transmis mai departe, generaţiilor în formare, dragostea pentru literatură şi spiritul său critic, dar mereu constructiv. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰