Video ANIMAŢIE. Cum funcţionează reactoarele de la centrala nucleară Cernavodă şi de ce ar putea fi oprite
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Sistemul energetic este în stare critică din cauza secetei. România a fost la un pas să rămână fără ambele reactoare de la Cernavodă. Oprirea Unității 2 a fost amânată în ultimul moment. De teama unui colaps energetic, autoritățile le cer oamenilor să închidă lumina şi să consume mai puţin în orele de vârf. Mai mult, se face apel la românii care au fotovoltaice şi baterii de stocare să livreze curentul în reţea seara.
Așa arată Dunărea lângă Centrala Nucleară de la Cernavodă. O insulă uriașă a apărut în mijlocul fluviului Tocmai de aceea autoritățile au anunțat că vor opri și al doilea reactor al centralei nucleare la o zi după închiderea reactorului 1. În ultima clipă, s-a revenit aurpra deciziei. Specialiștii Nuclearelectrica au decis să amâne oprirea Unității 2. Însă situația rămâne incertă. Din cauza nivelului scăzut al Dunării și a prognozelor hidrologice nefavorabile, reactorul poate fi oprit în orice moment.
Fiecare reactor are nevoie, în fiecare secundă, de aproximativ 50.000 de litri de apă pentru răcire
"Am constatat că parametrii monitorizaţi de către noi permit continuarea funcţionării unităţii 2 în condiţii de siguranţă. Nivelul în Dunăre, debitul sunt în scădere, prognoza nu este îmbucurătoare pentru noi şi ne asteptăm să fie o situaţie în care vom opri în viitor unitatea 2", a declarat Romeo Urjan, director CNE Cernavodă. Fără cele două reactoare, care asigură 20% din producţia de curent electric, România ar fi extrem de vulnerabilă. "Cel mai probabil, s-a ales răul cel mai mic. S-a ales a ţine România în lumină şi, respectiv, a accepta că mai există niste marje procedurale conforme cu normele de exploatare a centralei", a declarat Dumitru Chisăliţă, expert în energie.
Fiecare reactor are nevoie, în fiecare secundă, de aproximativ 50.000 de litri de apă pentru răcire. Dacă Dunărea nu mai poate furniza acest debit, centrala trebuie să-și reducă puterea sau să fie oprită. Altfel, pompele și alte echipamente importante se pot supraîncălzi și se pot defecta. "Nu am mai avut o Dunăre atât de scăzută din 1985. Pe vremea aia nu aveam reactoare nucleare", a declarat Dumitru Chisăliţă, expert în energie. Premierul interimar Ilie Bolojan a făcut un apel la oameni să reducă, pe cât posibil, consumul în orele de vârf. Iar prosumatorii care au sisteme de stocare sunt încurajați să trimită în rețea energia din baterii. Deocamdată, nu există întreruperi în reţea, însă situația evoluează de la o zi la alta. Și țările de la care România importă energie sunt afectate de secetă.
"Inclusiv Ungaria, Bulgaria au probleme cu răcirea propriilor reactoare. Deci dacă se oprește și Kozlodui, dacă se oprește și Paks Ungaria, atunci nu vom mai avea fizic electricitate de care avem nevoie. Bateriile ar fi fost extraordinare în momentul acesta", a declarat Corina Murafa, expert în energie. Pe lângă pericolul de a rămâne fără curent electric, criza vine costuri suplimentare. Facturile ar putea creşte la reînnorea contractelor. Din cauza debitului scăzut al Dunării, și producția de energie la hidrocentralele Porțile de Fier a scăzut la jumătate.
Reporter senior la Observator Antena 1. 15 ani de experienţă în jurnalism, în toate domeniile ➜
