Despăgubirea primită de un bucureștean, după cinci ani de procese, pentru o mușcătură de șobolan
Un bucureștean mușcat de un șobolan în Sectorul 1 va primi despăgubiri de 2.000 de euro, după ce Tribunalul București i-a dat câștig de cauză într-un proces intentat împotriva Primăriei Capitalei și Primăriei Sectorului 1. Decizia vine după cinci ani de procese și are legătură cu situația gravă a deșeurilor și întârzierile în deratizare din vara anului 2021.
Locuitorul Sectorului 1 al Capitalei, care a fost muşcat de un şobolan în anul 2021, trebuie să primească 2.000 de euro despăgubiri, după ce Tribunalul Bucureşti i-a dat câştig de cauză într-un dosar intentat împotriva Primăriei Capitalei şi a celei de sector.
"Soluţie pronunţată de Tribunalul Bucureşti. După cinci ani de procese, Primăria Sectorului 1 (sub Clotilde Armand) şi Primăria Generală (sub Nicuşor Dan) au fost găsite vinovate pentru că un şobolan a muşcat un locuitor al Sectorului 1. 2.000 de euro despăgubiri", a anunţat avocatul Adrian Cuculis, citat de Agerpres.
Incidentul petrecut în 2021
Potrivit acestuia, în iulie 2021, autoritatea locală a declarat stare de alertă (Hotărârea 8/23.07.2021) din cauza deşeurilor necolectate de Romprest de peste 20 de zile. S-au format atunci mormane de gunoi pe străzi, ceea ce a creat condiţii ideale pentru înmulţirea şobolanilor şi a redus eficienţa deratizării, considerându-se că astfel primăria nu şi-a îndeplinit obligaţiile legale de salubrizare şi colectare a deşeurilor.
În legătură cu acuzaţiile aduse Primăriei Municipiul Bucureşti, deratizarea a început cu întârziere, în 16 iunie 2021, cu circa o lună înainte de incident. Oficialii - primar general, prefect - au recunoscut deficienţe şi amânări din motive financiare, iar situaţia urma să revină la normal abia după câteva luni. Şi în acest caz, obligaţia de deratizare la timp şi corespunzător nu a fost respectată, favorizând apariţia rozătoarelor, argumentează avocatul.
"Ambele (Primăria Sectorului 1 şi Primăria Generală - n.r.) au menţinut un risc pentru sănătatea publică, risc care s-a concretizat în cazul reclamantului (confirmat de martori, înregistrare video şi acte medicale)", spune avocatul.
