Video Consumerismul din relaţii. Cum am ajuns să ne alegem prietenii ca pe produsele de pe raftul magazinului
Lumea se schimbă, şi odată cu ea, şi relaţiile umane. Ultimele studii psihologice arată că am ajuns să tratăm oamenii exact la fel cum tratăm produsele de pe un raft: îi alegem în funcţie de ce ne oferă. Avem prietenul cu care ieșim la cafea și râdem, dar căruia nu i-am spune niciodată ce ne apasă cu adevărat. Avem colegul cu care dezbatem idei, avem amicul de petreceri sau pe cineva care să umple golul atunci când ne simţim singuri. Dar cu niciunul nu ajungem să legăm o prietenie autentică şi profundă. Sociologii vorbesc despre consumerismul din relaţii. Când cineva nu mai oferă ce ne dorim, pur și simplu nu mai accesăm persoana respectivă și căutăm alta care să ne livreze mai eficient ce avem nevoie.
Câte un om pentru fiecare nevoie. În funcţie de moment şi de stare, apelăm la unul dintre ei. Studiile arată că am devenittot mai pragmatici chiar în relațiile cu cei din jur: căutăm la fiecare persoană câte ceva de care avem nevoie. Unul ne ascultă, altul ne oferă validare sau umor şi distracţie. Niciunul, în schimb, nu reuşeşte să le cuprindă pe toate. Sau cel puţin aşa avem impresia. Psihologii explică că nu este vorba doar despre egoism, ci și despre teama de a fi răniți. Aşa ajungem să avem mai mulţi prieteni, dar, deseori, nu legăm cu niciunul o conexiune profundă şi autentică.
Consumerismul din societate s-a mutat în vieţile noastre persoanele
"Este 20% dorința de a ne servi propriile interese fără compromis și 80% autoprotecție neînțeleasă și învățată. Ne este foarte teamă de vulnerabilitate. Le este groază de respingere. Nu au avut experiența unei acceptări complete. Folosim oamenii ca pe un bandaj pentru plictiseală, validare emoțională, amorțire sau anxietate. Superficialitatea ne oferă apropiere și acces fără prea mult risc emoțional", a declarat Denisa Condescu, consilier relații. Elena spune că observă tot mai des acest comportament în generația ei. "Majoritatea persoanelor mai mult stau pe telefoane, nu vorbesc le este greu sa își arate sentimentele", a declarat Elena. Sociologii spun mai mult decât atât: consumerismul din societate s-a mutat în vieţile noastre persoanele.
"Nu mai vrem să pierdem timpul. Durata atenției a scăzut, nu mai vrem să ne concentrăm mai mult de câteva secunde. Nu mai stăm la bla-bla-uri. De ce să stăm de vorbă inutil? Hai să spunem ce nevoi am sau ai. Schimbarea este socială și ireversibilă", a declarat Ciprian Necula, sociolog. Doar că, în timp, acest lucru ne izolează şi ne facem să devenim paranoici şi sceptici. Când înlocuim profunzimea cu relații de suprafață, pericolul este să pierdem treptat și contactul cu ceea ce suntem cu adevărat. "Pierdem din complexitatea umana, frumusețea psihicului, frumusețea lumii interioare, care are și aceste părţi durerose, vulnerabile și vrem să ni le protejăm. Riscul major este să trăim vieţi fragmentate. Sa nu avem nici măcar o persoana cu care ne permitem s ane aratam în întregime, nu doar prin prisma unei nevoi", a declarat Simona Săulean, psiholog.
Dificultățile din relațiile personale se reflectă și în statistici: tinerii petrec 40% din timp fără companie. Iar efectele se resimt și la nivel emoțional. 4 din 10 tineri din Generația Z au declarat că se simt frecvent singuri şi trişti.
