Video Lăcașul de cult din România inclus pe o listă mondială a monumentelor istorice. Ce poveste neașteptată ascunde
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Puține sunt lăcașurile de cult din România atât de frumoase și de încărcate de istorie precum e Sinagoga Neologă din cartierul timișorean Fabric. Porțile i se deschid rar, iar cei dornici să-i treacă pragul au de așteptat uneori luni în șir pentru a o putea admira din interior. Frumusețea și valoarea clădirii au fost recunoscute și peste hotare, o organizație internațională dedicată salvării monumentelor istorice a inclus-o între cele mai importante 25 de astfel de obiective la nivel mondial. Autoritățile vor acum să-i redea sinagogii strălucirea de odinioară și plănuiesc să o transforme într-un centru cultural și educațional.
În bătrânul cartier Fabric, una dintre podoabele Timișoarei zace de zeci de ani cu porțile ferecate.
Sinagoga Neologă din cartierul timișorean Fabric, încărcată de istorie
Deocamdată, şi drumul până la ea e greoi - întreaga zonă e un șantier.
"E o adevărată aventură şi să ajungi aici. Da, dar nu va rămâne aşa, lucrăm să transformăm toată zona într-o piaţetă", a precizat o doamnă.
Primăria Timișoara, care a luat sinagoga în grijă de la comunitatea evreiască, încearcă acum să îi oprească degradarea.
Inaugurată la 1899, Sinagoga Neologă este una dintre clădirile de seamă ale Timișoarei. Astăzi, însă, frumusețea ei poate fi zărită doar de la câțiva pași de intrare, în lumina slabă.
O ciupercă misterioasă a dus la închiderea sinagogii în 1985
Până în anii '70, Sinagoga era un loc viu, care se umplea de oameni, mai ales la sărbători și la evenimentele importante pentru comunitate. În anii '80, însă, povestea a luat o turnură neașteptată. S-a anunțat că o ciupercă a atacat lemnăria clădirii și că ar putea fi toxică inclusiv pentru oameni. Așa s-a închis, în 1985. Iar odată cu plecarea oamenilor, a început și degradarea.
Treizeci de ani mai târziu, specialiştii nu au mai găsit nici urmă de ciupercă. După încă un deceniu a început, efectiv, renovarea.
"Am avut, în primul rând, intervenții la nivelul acoperișului, pentru că trebuia să oprim infiltrațiile și, implicit, degradarea. Experții internaționali de la World Monuments Fund vin cu expertiză, însă vom avea nevoie de specialiști și pentru lucrările propriu-zise", a declarat Silvana Andreeaș, reprezentantă a Primăriei Timișoara.
Organizația World Monuments Fund a inclus sinagoga din oraşul de pe Bega între cele 25 de monumente de patrimoniu cu valoare internațională. Și nu fără temei.
Este suficient să priveşti aceste vitralii, atât cât se văd ele, ca să îţi dai seama ce frumuseţe ascunde sinagoga din Fabric. Detaliile sunt absolut spectaculoase.
"Mama și cu mine stăteam acolo, în colțul din dreapta, ca mama să-l poată privi pe tata, adică să-și poată vorbi din priviri", a povestit Geta Neumann.
Geta Neumann îi călăuzeşte pe vizitatori prin sinagoga care păstrează o părticică din povestea familiei sale. Administrația locală vrea să-i dea vechii clădiri un nou rost.
"În acest moment, am stabilit destinația pe care clădirea o va avea, în urma unui proces care a implicat și consultarea societății civile și a comunității, iar clădirea va deveni un centru cultural-educațional", a declarat Paula Romocean, viceprimarul Timișoarei.
Drumul până la reabilitare e însă lung. Primăria a lansat achiziția pentru proiectare și execuție, dar lucrările ar putea dura încă ani buni.
