Video Operaţiunea de scufundare a primelor 2 barje, încheiată. Explicaţia lui Radu Miruţă pentru amânările repetate

• Operațiunea de scufundare a barjelor în Dunare, începută cu o întârziere de 3 zile
• Reactorul de la Cernavodă, în cursă contracronometru
• Ploile din Austria nu ajută România. Efectele ar ajunge abia peste 20-25 de zile

După mai multe amânări şi planuri schimbate de la o oră la alta, primele două barje au fost scufundate aseară în Dunăre.

Operațiunea de scufundare a barjelor în Dunare, începută cu o întârziere de 3 zile

Reactorul de la Cernavodă, în cursă contracronometru

"Se inundă echilibrat cele două barje, în aşa fel încât să se asigure o scufundare controlată.", spune Irinel Ionel Scriosteanu într-o postare pe Facebook. 

Primele două barje au fost puse în mişcare în jurul orei 14:30 şi poziţionate în zona în care a fost stabilită scufundarea. Au fost încărcate cu rocă până la atingerea unui pescaj de 1,9 metri şi scufundate controlat, una câte una, prin inundarea camerelor etanşe. 

Reporter: De ce a durat atât de mult? Zile în şir, au fost câteva amânări la rând.

Radu Miruţă, ministrul interimar al Transporturilor: Sunt măsuri de siguranţă care sunt luate. S-a înclinat barja într-o parte, sunt curenţi, s-a încetinit, s-au modificat soluţiile de a fi legate două barje între ele.

Criza energetică putea fi evitată dacă măsurile ar fi fost luate la timp.

"Am găsit la Ministerul Transporturilor un proiect care rezolva serios această problemă, blocat de ani de zile şi încercăm să-l deblocăm în aceste zile. Se referă la ridicarea cotei de fond a albiei pe braţul Bala înspre Borcea. Se referă la dragare serioasă pe Dunărea veche pentru a compensa şi a scădea rezistenţa hidraulică. Se referă la un bipass între cele două braţe mai în aval, pentru a se echilibra, pentru a sprijini nevoile celor care navighează.", a mai precizat Radu Miruţă, ministrul interimar al Transporturilor. 

Reactorul de la Cernavodă, în cursă contracronometru

Autorităţile speră ca barajul format astfel să redirecţioneze o parte din cursul fluviului către Cernavodă. Pericolul este ca fluviul să scadă până la nivelul la care pompele centralei nu mai pot extrage apa necesară pentru răcirea unicului reactor rămas în funcţiune.

La Cernavodă nivelul Dunării este în prezent de minus 218 centimetri. Şi este estimat să ajungă la minus 230 de centimetri până pe data de 13 august. Asta înseamnă o scădere de 12 centimetri în următoarele şase zile.

"Prognozele noastre arată că mai avem în jur de patru sau cinci zile de funcţionare, la modul în care scade Dunărea. Dacă reuşeşte operaţiunea de la Bala cu barjele, adăugăm două, trei, patru zile suplimentar.", a menţionat Romeo Urjan, directorul centralei de la Cernavodă la Antena 3 CNN. 

Închiderea reactorului, care asigură 10 la sută din necesarul de energie din ţară, ar aduce sistemul energetic la un prag critic. Guvernul a adoptat o hotărâre prin care Transelectrica poate deconecta marii consumatori industriali pentru a economisi energia. Momentan, autorităţile recomandă reducerea voluntară a consumului.

"Chimcomplex a redus deja capacităţi importante de consum, precum oprirea unor instalaţii energofage.", a explicat  Andrei Laurenţiu, director operaţional companie produse chimice. 

"Dacă participăm voluntar, șansele să avem facturi mai rezonabile în următoarele luni sunt mai mari decât dacă refuzăm și pornim toate aparatele între 7 și 10.", a menţionat Eugenia Guşilov, expert energie. 

Debitul Dunării la intrarea în ţară este de 1.400 de metri cubi pe secundă, egal cu minimul istoric înregistrat în 1985.

Poate una dintre cele mai clare consecinţe: barje după barje stau blocate, în apropiere de Porţile de Fier 2, fără să mai poată înainta din cauza nivelului prea mic al apei.

Pe tot cursul fluviului, au apărut acum insule de nisip în mijlocul apei. Iar malurile au înaintat adânc în ceea ce era cândva albia Dunării.

"Niciodată n-a fost scăzută ca anul acesta. Ne îngrijorează şi pe noi, dar nu ştim ce soluţii şi ce se poate face. Numai să vină ploaia, să ne ajute Dumnezeu.", spune o femeie. 

"Nu am văzut niciodată insule de nisip. Cum se va rezolva situaţia asta, până cum nu este niciun răspuns clar.", adaugă un cetăţean. 

Ploile din Austria nu ajută România. Efectele ar ajunge abia peste 20-25 de zile

Ploile din Austria au început să umfle râurile care se varsă în Dunărea Superioară, context în care Ungaria a ridicat restricţiile la consumul de energie. Vestea proastă este că aceste precipitaţii nu ne ajută şi pe noi.

"Ploile nu sunt în bazinul care ajută semnificativ ce se întâmplă aici. Dacă ar fi plouat prin Austria, durează vreo 20 de zile, 25 de zile, până când ar ajunge efectele aici.", a precizat Radu Miruţă, ministrul interimar al Transporturilor. 

Şi nici vremea nu este de partea noastră. Prognoza pe o lună arată că vremea se menţine caniculară şi secetoasă în ţară, până spre finalul lui august. Ploi mai însemnate sunt aşteptate începând cu 24 august, însă doar în nordul ţării. În această dimineaţă începe operaţiunea de scufundare a următoarelor două barje.