Video A început operaţiunea disperată pentru a mai salva Cernavodă 4-5 zile. Şiruri de barje, împotmolite pe Dunăre

• Operațiunea de scufundare a barjelor în Dunare, începută cu o întârziere de 3 zile
• Reactorul de la Cernavodă, în cursă contracronometru

După trei zile de amânări şi planuri schimbate de la o oră la alta, operaţiunea de scufundare a barjelor în Dunăre a început. 

Operațiunea de scufundare a barjelor în Dunare, începută cu o întârziere de 3 zile

Primele două barje au fost puse în mişcare în jurul orei 14:30 şi poziţionate în zona în care a fost stabilită scufundarea. Au fost încărcate cu rocă până la atingerea unui pescaj de 1,9 metri şi scufundate controlat, una câte una, prin inundarea camerelor etanşe. 

Autorităţile speră ca barajul format astfel să redirecţioneze o parte din cursul fluviului către Cernavodă. Pericolul este ca fluviul să scadă până la nivelul la care pompele centralei nu mai pot extrage apa necesară pentru răcirea unicului reactor rămas în funcţiune.

La Cernavodă nivelul Dunării este în prezent de minus 218 centimetri. Şi este estimat să ajungă la minus 230 de centimetri până pe data de 13 august. Asta înseamnă o scădere de 12 centimetri în următoarele şase zile.

"Prognozele noastre arată că mai avem în jur de patru sau cinci zile de funcţionare, la modul în care scade Dunărea. Dacă reuşeşte operaţiunea de la Bala, cu barjele, adăugăm două, trei, patru zile suplimentar.", a declarat Romeo Urjan, directorul centralei de la Cernavodă la Antena 3 CNN. 

Reactorul de la Cernavodă, în cursă contracronometru

Închiderea reactorului, care asigură 10 la sută din necesarul de energie din ţară, ar aduce sistemul energetic la un prag critic. Guvernul a adoptat o hotărâre prin care Transelectrica poate deconecta marii consumatori industriali pentru a economisi energia. Momentan, autorităţile recomandă reducerea voluntară a consumului.

"Chimcomplex a redus deja capacităţi importante de consum, precum oprirea unor instalaţii energofage.", a spus  Andrei Laurenţiu, director operaţional companie produse chimice. 

"Dacă participăm voluntar, șansele să avem facturi mai rezonabile în următoarele luni sunt mai mari decât dacă refuzăm și pornim toate aparatele între 7 și 10.", a precizat Eugenia Guşilov, expert energie. 

Debitul Dunării la intrarea în ţară este de 1.400 de metri cubi pe secundă, egal cu minimul istoric înregistrat în 1985.

Ceea ce vedeţi este poate una dintre cele mai clare consecinţe. Barje după barje stau blocate, în apropiere de Porţile de Fier 2, fără să mai poată înainta din cauza nivelului prea mic al apei. 

Pe tot cursul fluviului, au apărut acum insule de nisip în mijlocul apei. Iar malurile au înaintat adânc în ceea ce era cândva albia Dunării.

"Niciodată n-a fost scăzută ca anul acesta. Ne îngrijorează şi pe noi, dar nu ştim ce soluţii şi ce se poate face. Numai să vină ploaia, să ne ajute Dumnezeu.", mărturiseşte o femeie.

"Nu am văzut niciodată insule de nisip. Cum se va rezolva situaţia asta, până cum nu este niciun răspuns clar.", adaugă un alt cetăţean. 

Vestea bună este că ploile din Austria au început să umfle râurile care se varsă în Dunărea Superioară. Context în care Ungaria a ridicat restricţiile la consumul de energie. Până ca debitul Dunării să înceapă să crească şi în România, însă, va mai dura. Prognoza pe o lună arată că vremea se menţine caniculară şi secetoasă în ţară, până spre finalul lui august. Ploi mai însemnate sunt aşteptate începând cu 24 august, însă doar în nordul ţării.