Exclusiv Cândva prindeam bulgarii. Lecţia vecinilor despre cum să îţi faci loc printre "băieţii deştepţi din energie"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
România produce, Bulgaria valorifică. Cum au ajuns vecinii de la sud de Dunăre să transforme energia ieftină de la noi în profit şi ce lecţii poate învăţa ţara noastră pentru a face faţă crizei energetice.
Ani la rând, România a fost considerată unul dintre puţinele state din regiune capabil să își poată acoperi mare parte din consumul de energie din producţia proprie. Astăzi, însă, diferenţele dintre strategia noastră - sau, mai degrabă, lipsa ei - şi cea a vecinilor bulgari sunt tot mai evidente. În timp ce România se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate preţuri la energie din întreaga Uniune Europeană, Bulgaria reuşeşte să navigheze cu brio prin criza energetică chiar dacă şi noi, şi ei, depindem de debitul Dunării pentru a răci centralele nucleare de la Cernavodă, respectiv Kozlodui. Astfel, în timp ce noi ne punem speranţa în "bubuieli" care să crească debitul Dunării cu doi centimetri, bulgarii profită de oportunitățile oferite de piaţa europeană pentru a transforma volatilitatea preţurilor într-un avantaj economic.
Acest contrast a fost prezentat recent şi într-unul dintre episoadele campaniei "Cât costă să fii român", realizată de Greta Neagu la Observator. Episodul a analizat modul în care vecinii de la sud de Dunăre au investit în stocarea energiei şi au transformat surplusul de electricitate într-o sursă de profit.
Cum ajunge energia ieftină din România să fie valorificată de Bulgaria
În anumite intervale orare, în special atunci când producţia din surse regenerabile este ridicată, iar consumul intern mai redus, preţul energiei electrice din România poate coborî la valori foarte mici. Aceste momente sunt urmărite atent de traderii regionali, inclusiv de cei din Bulgaria.
Așa cum a arătat şi reportajul realizat de Greta Neagu, vecinii cumpără energie la preţuri reduse şi o valorifică ulterior în perioadele în care cererea creşte, iar energia devine mult mai scumpă. Investițiile în sisteme de stocare permit păstrarea energiei ieftine şi utilizarea ei exact în momentele în care piaţa oferă cele mai bune preţuri.
Lectia bulgărească: piaţa energetică înseamnă strategie, nu doar producţie
Succesul Bulgariei nu este explicat doar prin producţia proprie de energie, ci şi prin modul în care utilizează regulile pieței europene. Vecinii noștri şi-au consolidat proziţia de jucători activi în tranzacțiile regionale, folosind interconectările şi mecanismele pieței comune pentru a cumpăra atunci când energia este ieftină şi a vinde atunci când preţurile cresc.
Investițiile în baterii de mare capacitate şi în proiectele de stocare arătate şi în campania "Cât costă să fii român" sunt unul dintre motivele pentru care Bulgaria reuşeşte să transforme fluctuațiile pieței într-o oportunitate de afaceri, în loc să le trateze exclusiv ca pe o problemă.
De ce nu reuşeşte România să profite
În România, surplusurile temporare de energie nu sunt valorificate la acelaşi nivel. Capacităţile de stocare sunt insuficiente, investițiile în infrastructură şi baterii au avansat lent, iar sistemul energetic nu dispune de suficiente instrumente şi pârghii pentru a transforma energia ieftină în avantaj pe termen lung.
Consecinta este că, în perioadele cu producţie redusă sau consum ridicat, România ajunge să importe energie la preţuri uriaşe, chiar dacă anterior a vândut la preţuri "de nimic".
Paradoxul pieței regionale
Una dintre concluziile evidenţiate de specialişti este că o parte din energia ieftină produsă în România ajunge să genereze profit în alte state, în timp ce consumatorii români resimt efectele perioadelor cu preţuri ridicate.
Investiţiile care pot schimba situaţia
Experţii din sectorul energetic consideră că România are nevoie de investiţii accelerate în sisteme de stocare, dar şi de dezvoltarea rețelelor de transport şi distribuţie, precum şi de mecanisme care să permită o mai bună integrare a producției din surse regenerabile.
În acelaşi timp, încurajarea investiţiilor în infrastructura energetică ar putea reduce diferenţele faţă de state precum Bulgaria şi ar permite valorificarea mai eficientă a energiei produse pe plan local.
Lecţia pentru viitor
Experienţa Bulgariei arată că într-o piaţă energetică regională sau europeană integrată, avantajul nu aparţine întotdeauna statului care produce mai mult, ci a celui care ştie să stocheze, să gestioneze şi să comercializeze energia în momentele cele mai favorabile.
Pentru România, provocarea nu mai este doar creșterea producției de electricitate, ci construirea unui sistem capabil să transforme surplusurile temporare în beneficii ulterioare.
