Un secol de la Gripa Spaniolă. Tudor Ionescu, epidemiolog: "Văd că e o luptă împotriva măștii. Este trendy astăzi să fii contra și să fii naturist"

• 100 de ani de la pandemia de Gripă Spaniolă, care a făcut zeci de milioane de victime
• Tudor Ionescu, academician, a vorbit și despre marea epidemie de gripă din 1957

Deja de o lună, statele americane şi capitalele europene se confruntă cu mii de oameni care protestează faţă de purtarea măştilor. În România, circulă pe internet clipuri cu oameni care-şi scot intenţionat masca de pe faţă.

Raluca Anton, psiholog: Cel mai probabil e un mecanism de coping, un mecanism de adaptare. Îmi este foarte greu să înțeleg cum ceva ce nu văd și ceva ce nu simt și ceva ce nu se întâmplă în jurul meu, ci doar văd la televizor, ar putea la un moment dat să mă afecteze.

De-a lungul istoriei, marile democraţii din vest au lansat campanii care promovau măştile, în vremuri de epidemii sau de poluare. În România însă, de la ultima recomandare naţională pentru purtarea măştii a trecut jumătate de secol.

Tudor Ionescu, academician, doctor epidemiolog: În perioada 1957 eram medic la Târgoviște, a fost una din marile epidemii de gripă, foarte gravă și atunci eram medic tânăr și bolnavii erau înșirați pe jos nu mai era loc și călcam peste ei și atunci a fost recomandată (n.r. masca de protecție).

Atunci însă, oamenii s-au adaptat fără să protesteze, deşi nu-i obliga nimeni, îşi aminteşte Tudor Ionescu, unul dintre cei mai mari epidemiologi pe care i-a avut România. Academician, profesor, reprezentant şi consilier al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

Tudor Ionescu, academician, doctor epidemiolog: Văd că e o lupta împotriva măștii. Este trendy astăzi să fii contra, și să fii naturist. Adică să spui fiecare am fost înzestrați și așa este creatorul ne-a înzestrat cu niște mecanisme că să ne apărăm.

Orașul San Francisco, o lecție de istorie în vreme de pandemie

Au trecut o sută de ani de la pandemia de gripă spaniolă. Iar autorităţile acelor vremuri s-au confruntat cu aceleaşi probleme ca cele de azi. San Francisco e studiu de caz în istorie. Deși gripa spaniolă făcuse ravagii în Statele Unite, nu ajunsese atât de violent pe coasta de vest. La început, 99% dintre locuitorii metropolei erau în favoarea măștilor. Așa au trecut peste primul val și apoi au început să se relaxeze.

Prof. Jessie Gryn, University of Stratchlyde: Atunci s-a format Liga anti-mască în San Francisco, pentru a manifesta împotriva purtării măștilor.

Liga a început să aibă tot mai mulţi adepţi. Aşa s-a ajuns la un al doilea val cu o răspândire uriaşă. În câteva săptămâni, peste 10% din populaţia San Francisco era pozitivă. Două treimi dintre decese, adică peste 20.000 de morți, au fost înregistrate doar în al doilea val. Acelaşi scenariu, repetat în toate statele care au pus la îndoială rolul măştilor. La final de pandemie, o treime din populaţia globului fusese infectată, în 4 valuri succesive. Atunci, autoritățile aveau libertatea de a lua măsuri dintre cele mai dure.

Prof. Jessie Gryn, University of Stratchlyde: Au fost arestări masive, s-au dat amenzi uriașe, oamenii erau condamnați la închisoare. Un angajat al autorității de sănătate publică a împușcat o persoană pentru că nu purta mască, tot în San Francisco.

În România de azi însă, deşi există legislaţie, cu greu poate fi aplicată.

Adrian Cuculis, avocat: Legea, în momentul de față, dacă polițistul, procurorul, organul de urmărire penală nu reușește să facă legătura de cauzalitate între masca aia dată jos de pe fața ta și faptul că tu ai fi transmis virusul, nu are ce să-ți facă mai mult decât o amendă contravențională și atât.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰