Reactorul 2 de la Cernavodă a fost oprit. România rămâne fără energie nucleară
Reactorul 2 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă a fost oprit în această dimineaţă. România rămâne fără energie nucleară.
Nuclearelectrica a început manevrele pentru oprirea controlată a Unității 2 a CNE Cernavodă joi dimineața.
Producţia de energie nucleară, în scădere, începând cu ora 08:00
Începând cu ora 8:00, producția de energie nucleară a început să scadă treptat, în timp ce producția hidro crește ușor, iar România importă energie. Pe piața spot, prețul a ajuns la 2.555 de lei/MWh, cel mai mare nivel înregistrat până acum.
Grupul 4 de la Rovinari a fost activat și se află la dispoziția Dispeceratului Energetic Național (DEN), însă deocamdată nu livrează energie în rețea, așteptând solicitarea DEN. Începând cu ora 10:00, producţia de energie nucleară a scăzut treptat.
"Decizia de a opri controlat și Unitatea 2 este determinată de scăderea continuă semnificativă a nivelului fluviului Dunărea. Oprirea controlată a Unității 2 este realizată cu respectarea procedurilor în astfel de situații, în baza monitorizării stricte a marjelor de siguranță, a echipamentelor și a prognozei INHGA pentru următoarele zile. În funcție de evoluția prognozelor privind nivelul Dunării, specialiștii CNE Cernavodă vor decide reconectarea unităților nucleare, cu prioritizarea tuturor marjelor de securitate nucleară", transmite, joi dimineaţă, Nuclearelectrica.
Potrivit Nuclearelectrica, menținerea în stare oprită sigură a ambelor unități nu are impact asupra parametrilor de securitate nucleară, implicit personalului, mediului și populației.
Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru intervalul 12 - 19 august arată că debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) va fi relativ staționar la valori de 1.350 m3/s în prima zi și în ultimele două zile ale intervalului și 1.400 m3/s în celelalte zile, situându-se sub media multianuală a lunii august (3.900 m3/s).
Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă operează Unitățile 1 și 2, care au fiecare o capacitate de 700 MWe și utilizează uraniu natural drept combustibil și apa grea ca moderator și agent de răcire. Cu cele două unități în operare, SNN acoperă aproximativ 20% din totalul producției cu unități dispecerizabile din România.
Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în data de 28 iulie, pe fondul debitului scăzut al Dunării.
Miercuri seara, Ministerul Energiei a anunțat că Sistemul Electroenergetic Național dispune de mai multe resurse pentru acoperirea deficitului de producție rezultat din oprirea Unității 2, printre care producția eoliană, Grupul energetic Rovinari 4 și producția hidro.
Totodată, Sistemul Electroenergetic Național dispune de o capacitate transfrontalieră ridicată, de aproximativ 4.000 MW, care să permită importuri de energie electrică. Toți operatorii de transport și sistem din Europa cunosc situația de criză energetică regională și se coordonează pentru asigurarea securității în alimentarea cu energie electrică pentru toate sistemele energetice afectate de condițiile meteorologice, a mai precizat ministerul de resort.
În aceste condiții, Ministerul Energiei a menținut apelul la un consum responsabil, în special în intervalul 19:00-23:00, pentru reducerea presiunii asupra sistemului în orele de vârf.
Potrivit datelor în timp real afișate de Transelectrica, joi dimineața la ora 8:11, consumul de energie se ridica la 5.800 MW, iar producția la 5860 MW. Producția din surse hidro reprezenta 28% din total, cea din hidrocarburi 22%, iar energia nucleară 10,3%.
Buşoi: A contat foarte mult energia eoliană
Energia eoliană a contribuit semnificativ la acoperirea necesarului de electricitate în seara precedentă, iar producția din această sursă este estimată să rămână importantă și în următoarele zile, a declarat Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, într-o intervenție la Digi24.
"Aseară (miercuri seara – n.r.) a contat foarte mult energia eoliană și avem prognoze bune și pentru zilele următoare, pentru acest weekend, o medie de 500 de megawatt, cu creștere chiar peste 1000, un minim de 100. Important este că va compensa, într-o bună măsură, cel puțin pentru ziua de astăzi și mâine. În weekend, în general, lucrurile sunt mai calme și importurile au fost mai scăzute, chiar și weekend-urile trecute, destul de călduroase", a spus Bușoi.
Procedura de oprire a Reactorului 2
Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă este oprită controlat, într-un proces care durează aproximativ 3 - 4 ore. În acest interval nu înseamnă că reactorul devine "rece", explică experţii. După oprirea reacției nucleare, combustibilul continuă să producă o cantitate de căldură care trebuie evacuată.
Explicațiile următoare prezintă procesul la nivel funcțional. Nu sunt prezentate instrucțiuni interne de exploatare, praguri tehnice, rate de variație, setări sau secvențe de comandă.
Oprirea controlată se face treptat, prin reducerea puterii reactorului și a producției de energie electrică. În primele ore sunt urmărite permanent principalii parametri ai instalațiilor, precum temperaturile, presiunile, debitele și nivelurile, pentru ca unitatea să treacă în condiții de siguranță către starea de oprire.
După ce puterea ajunge la niveluri foarte scăzute, reacția nucleară autosusținută încetează. Ulterior, turbogeneratorul este retras din producția de energie pentru rețea, iar unitatea poate fi deconectată de la Sistemul Energetic Național.
Un aspect important este că oprirea reactorului nu înseamnă oprirea imediată a tuturor proceselor termice. Chiar și după încetarea reacției nucleare, combustibilul continuă să genereze căldură reziduală, produsă de dezintegrarea radioactivă a produșilor de fisiune. Din acest motiv, sistemele de răcire trebuie să continue să funcționeze și după oprirea reactorului.
De asemenea, sunt monitorizate în continuare instalațiile centralei, alimentarea electrică necesară pentru sistemele interne, instrumentația și parametrii radiologici.
Deconectarea de la Sistemul Energetic Național înseamnă că Unitatea 2 nu mai livrează energie electrică în rețea. Nu înseamnă însă că reactorul nu mai necesită răcire. Centrala rămâne într-o stare de oprire sigură, iar căldura reziduală trebuie evacuată în continuare.
Echipa Observator, în centrala de la Cernavodă
Din bazinul de aspirație al reactoarelor nucleare își iau apă pentru răcire cele două Unități. Apa este cu aproape trei metri sub nivelul pe care îl are în mod normal, iar lucrul acesta se poate observa pe zidurile casei sitelor.
Alin Mihalca, dispecer coordonator Unitatea 2: Se reduce puterea reactorului, se deconectează de la sistem, se trece de pe sistemul de răcire la oprire, unde avem nevoie de foarte puțină apă pentru răcirea reactorului.
Reporter: Ce se poate întâmpla în cazul în care nu este oprit? Există riscul de stricare a pompelor?
Alin Mihalca, dispecer coordonator Unitatea 2: Există acest risc, dacă stricăm aceste pompe nu mai putem să pornim unitatea.
Reactorul 2, oprit după o serie de intervenții pe Dunăre
Fiecare reactor are nevoie de un debit de aproximativ 50 de metri cubi pe secundă pentru răcire. În spatele zidurilor sunt mai multe elemente importante până la pompele reactoarelor. Întâi sunt site și grătare speciale care se ocupă de turbiditatea apei, adică opresc toate acele particulele, cum ar fi nisipul sau nămolul care ar putea distruge pompele. În cazul dragării în apropiere, spre exemplu. Apoi e casa pompelor de răcire. Unele pentru turbine, altele pentru sistemele reactorului.
"Pentru următoarele 10 zile prognoza este negativă și nu ne așteptăm la o repornire în următoarele 10 zile", a transmis Romeo Urjan, directorul Centralei de la Cernavodă.
Reactorul 2 este oprit după o serie de intervenții pe Dunăre: de la detonarea unei stânci, până la scufundarea a patru barje încărcate cu piatră. Lucrările, care au costat peste două milioane de euro, au reușit să țină unitatea în funcțiune încă cinci zile. În acest timp, centrala a produs energie de aproape 10 milioane de euro.
"Atunci când am pus în aplicare ca guvern acestă tehnică am făcut-o în urma discuţiilor cu cei de la Nuclearelectrica care ne-au demonstrat că toate costurile pentru operaţiunea asta sunt compensate dacă câştigam o zi de funcţionare a Centralei de la Cernavodă", a declarat Radu Miruţă, ministrul interimar al Transporturilor.
România se întoarce la cărbune pentru a compensa energia lipsă
Între timp, pentru a compensa parţial energia lipsă, România se întoarce la cărbune. Grupul 4 de la Rovinari a fost scos din rezervă și poate fi pornit atunci când Sistemul Energetic Național are nevoie. Nu va funcționa permanent, ci va fi activat doar atunci când situația din sistem o va impune
Rovinari va livra jumătate din cât produce un reactor, adică 5% din necesarul ţării. O gură de aer pentru sistemul energetic, care depinde masiv de importuri, dar şi pentru sutele de angajaţi care vor avea de muncă o perioadă.
"Va porni aproximativ 5 zile, va funcţiona acest grup şi va ajuta sistemul energetic naţional pentru a trece de această perioadă destul de delicată", a declarat Gabriel Căldărușe, sindicalist.
Experţii însă avertizează: energia produsă din cărbune este de trei ori mai scumpă decât cea de la Cernavodă şi o vom deconta prin facturi mai mari.
Reporter senior la Observator Antena 1. 15 ani de experienţă în jurnalism, în toate domeniile ➜
