Rezoluția în care România acuză Austria de discriminare şi de pierderi masive din cauza veto-ului pe Schengen, votată în PE. Ce înseamnă asta

Parlamentul Europea a adoptat miercuri o rezoluţie bazată pe petiţia depusă în PE de societatea civilă din România prin care se solicită contestarea legalităţii veto-ului Austriei împotriva aderării ţării noastre la spaţiul Schengen. Documentul a fost adoptat cu 526 voturi pentru, 57 voturi împotrivă şi 42 de abţineri.

Parlamentul European: România şi Bulgaria ar trebui să fie în Schengen până la sfârşitul lui 2023 

Parlamentul European solicită Consiliului UE să aprobe aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen de liberă circulaţie până la sfârşitul anului 2023 şi subliniază că ambele ţări au îndeplinit deja cerinţele necesare pentru a fi admise în Schengen. Potrivit documentului, PE "subliniază necesitatea de a analiza posibilităţile actuale şi potenţiale viitoare de a sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene" şi "invită Consiliul UE să ia măsuri pentru a evita utilizarea abuzivă a dreptului de veto".

Rezoluţia a fost elaborată pe baza petiţiei depuse de fostul ministru Răzvan Nicolescu prin Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, care a fost susţinută de eurodeputaţii români şi dezbătută pe 22 martie în Comisia pentru petiţii a PE.

Europarlamentarul Victor Negrescu cere invalidarea veto-ului Austriei şi sancţionarea unui eventual nou refuz privind aderarea României la spaţiul Schengen

Europarlamentarul Victor Negrescu solicită, în plenul Parlamentului European, invalidarea juridică a veto-ului Austriei, compensarea financiară a blocajului şi sancţionarea unui eventual nou refuz privind aderarea României la spaţiul Schengen aşa cum se întâmplă în situaţiile în care statele membre încalcă legislaţia europeană.

"Românii nu mai pot aştepta după mofturile politicienilor de dreapta de la Viena. Această rezoluţie explică foarte clar de ce veto-ul de anul trecut încalcă drepturile cetăţeneşti şi legislaţia europeană. Prin amendamentele noastre arătăm impactul negativ asupra mediului şi pieţei interne, subliniem discriminările create şi solicităm aderarea până la finalul anului a României la spaţiul Schengen", spune eurodeputatul într-un comunicat oficial.

Potrivit lui Victor Negrescu, costurile blocajului trebuie compensate. "Cei vinovaţi trebuie să plătească, aşa cum se întâmplă când statele membre încalcă legislaţia europeană", a declarat eurodeputatul român, Victor Negrescu, unul din reprezentanţii din Parlamentul European care au susţinut această rezoluţie şi au ameliorat-o prin mai multe amendamente.

Europarlamentarul a menţionat faptul că nu este prima dată când românii îşi cer dreptatea şi a solicitat sprijinul instituţiilor europene în atacarea acestui conflict juridic.

"Această rezoluţie preia inclusiv argumentele petiţiei #RomâniaCereSchengen din 2015, pe care am iniţiat-o şi care a fost susţinută atunci de peste 50.000 de persoane şi de Parlamentul European. Şi iată, astăzi ne cerem încă o dată acest drept solicitând Comisiei şi Parlamentului European să apere Uniunea Europeană inclusiv prin atacarea veto-ului Austriei în instanţă. Acum, ori niciodată!", a declarat eurodeputatul Victor Negrescu.

Parlamentul European: România şi Bulgaria ar trebui să fie în Schengen până la sfârşitul lui 2023

Parlamentul European a sublinat că ambele ţări au îndeplinit deja cerinţele necesare pentru a fi admise în Schengen. Eurodeputaţii regretă decizia Consiliului din 8 decembrie 2022 de a respinge statutul lor de membru "fără să fi fost prezentată nicio justificare de natură juridică legată de criteriile de aderare", arată comunicatul de presă al Parlamentului Europpean. Un spaţiu Schengen extins, fără controale la frontiere, ar face UE mai puternică, spun eurodeputaţii, menţionând că toate statele membre au dreptul de a adera la Schengen odată ce sunt pregătite, mai precizează sursa citată.

"Faptul că România şi Bulgaria se află încă în afara zonei de liberă circulaţie reprezintă o povară pentru întreprinderile şi populaţia din cele două ţări din punct de vedere social şi economic, potrivit Parlamentului. Cetăţenii Bulgariei şi României sunt discriminaţi, deoarece se confruntă cu întârzieri, dificultăţi birocratice şi costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparaţie cu omologii lor din spaţiul Schengen. Deputaţii notează că întârzierile la punctele de trecere a frontierei cu care se confruntă românii şi bulgarii pot dura de la câteva ore la zile întregi – comparativ cu o medie de 10 minute fără verificări la frontierele interne – ceea ce înrăutăţeşte şi condiţiile de muncă pentru şoferii de camioane", mai arată sursa citată.

În plus faţă de prejudiciul cauzat pieţei unice a UE prin obstrucţionarea liberei circulaţii a mărfurilor între statele membre europene, textul menţionează daunele ireparabile aduse mediului, care nu se aliniază la obiectivele de neutralitate climatică ale Uniunii Europene.

"Sănătatea şoferilor, a agenţilor vamali şi a persoanelor care locuiesc în apropierea punctelor de trecere a frontierei este pusă în pericol de creşterea poluării cauzate de numeroasele vehicule care aşteaptă să treacă frontiera în fiecare zi, cu aproximativ 46.000 de tone de CO2 emise în fiecare an", potrivit eurodeputaţilor.

Rezoluţia adoptată miercuri de către PE solicită Comisiei Europene să estimeze pierderile financiare, câştigurile nerealizate şi daunele aduse mediului pe care România şi Bulgaria le-au suferit din iunie 2011 din cauza "deciziei negative şi nejustificate" adoptate în privinţa aderării celor două ţări la spaţiul Schengen şi să analizeze posibilele mecanisme de compensare a pierderilor financiare.

Eurodeputaţii subliniază că situaţia actuală "este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv propaganda rusă" şi "subminează capacitatea UE de a-şi promova valorile şi buna guvernanţă în ţările din afara UE".

În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepţia Bulgariei, Ciprului, Irlandei şi României, fac parte din spaţiul Schengen de liberă circulaţie, care include, de asemenea, state din afara UE (Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein).

Comisia Europeană a evaluat că Bulgaria şi România sunt pregătite să adere la Schengen, iar Parlamentul European a sprijinit în mod repetat aderarea acestora, cel mai recent într-o rezoluţie din 5 octombrie 2022 şi într-o dezbatere la 14 decembrie 2022.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰