Se dublează numărul de urşi care pot fi vânaţi anual. Legea, promulgată de preşedintele Nicuşor Dan
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Preşedintele Nicuşor Dan a semnat astăzi, 5 octombrie, decretul pentru promulgarea legii care prevede dublarea cotei de vânătoare de urs brun. Astfel, acum se vor putea vâna până la 857 de urşi. Scopul este "prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora". O estimare arată că, în România, sunt undeva între 10 şi 13 mii de urşi bruni.
Legea fusese adoptată de Parlament încă din luna martie, însă preşedintele a încercat să o modifice. În primă fază, a cerut CCR să verifice dacă este validă din punct de vedere constituţional. Nicuşor Dan aducea ca argumente inclusiv normele europene privind protecţia ursului brun. Ulterior, a trimis-o la Parlament pentru reexaminare.
În pagina dedicată acestei legi de pe portalul Senatului se arată că "proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.81/2021, prin reducerea efectivelor de urs brun cu 859 de exemplare, în scopul reducerii surplusului demografic, al diminuării presiunii asupra habitatelor naturale, precum şi al scăderii fluxului de urşi către localităţi".
Câţi urşi sunt în România
La finalul anului 2025, ministra Mediului, Diana Buzoianu, vorbea despre un studiu recent, care stabilea populaţia de urs brun din România undeva în intervalul 10.600-12.700 de exemplare.
Această estimare a fost stabilită prin proiectul "Implementarea Planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România", finanţat din fonduri europene în valoare de peste 10 milioane de euro.
Potrivit ministrului, datele acestui studiu care, pe lângă o estimare a populaţiei de urs, stabileşte şi o zonare a prezenţei acestor carnivore, de la zone de strictă protecţie la unele de risc pentru oameni, vor sta inclusiv la baza elaborării legii privind cotelor de extracţie de anul viitor.
"Acest studiu nu este un exerciţiu academic şi nici un instrument pentru decizii extreme. Este, în primul rând, un instrument de management responsabil, echilibrat, care ne permite să protejăm oamenii, să prevenim conflictele şi, în acelaşi timp, să conservăm o specie importantă pentru România. Datele obţinute ne ajută să înţelegem unde trebuie să prevenim, unde este nevoie de intervenţii punctuale şi unde conservarea strictă este esenţială. Conservarea biodiversităţii şi siguranţa cetăţenilor nu se exclud; ele pot şi trebuie să fie gestionate împreună, pe baza ştiinţei şi a transparenţei", a declarat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu.
